Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Coborând strada Păcurari, mai jos de Şcoala „Petru Poni”, vizavi de fosta boiangerie Buchholzer vom întâlni o biserică ce poartă numele Sfântului Mina, cu o arhitectură deosebită faţă de cele ortodoxe cunoscute din zonă. Astăzi această biserică este acoperită de blocurile construite în perioada comunistă pentru a nu fi văzută din stradă, metodă folosită în epocă pentru a salva clădiri de la demolare.
Fiind în apropierea casei unde am locuit în copilărie, Biserica "Sf. Mina", împreună cu Mănăstirea Frumoasa, unde am fost botezat, reprezintă bisericile mele de suflet, locurile unde în copilărie am fost aproape de Dumnezeu, simbolurile sacralităţii ortodoxiei, a iubirii, liniştii şi echilibrului. În aceste două biserici am primit primele împărtăşanii şi am ascultat slujbele şi poveţele preoţilor parohi, cei mai evlavioşi şi plini de har pe care i-am cunoscut.
Iniţial, Biserica "Sf. Mina" a fost evanghelică, pentru a sluji comunităţii luterane a oraşului. Existenţa acestei comunităţi este menţionată în hrisovul lui Alexandru Moruz voievod, din 8 noiembrie 1803, scris cu litere chirilice. El dăruieşte „pe vecie" comunităţii luterane din Iaşi o suprafaţă de teren din pământurile domniţei Ralu Mavrocordat. Pe acest pământ se va construi o biserică, inaugurată în 1813, şi un cimitir.
De menţionat că cetăţenii de credinţă luterană (evanghelică) s-au împământenit în Iaşi în timpul lui Despot Vodă, de origine grec, domnitor al Moldovei pe la jumătatea secolului al XVI-lea (1561-1563). Credincioşii, de regulă, veniţi din alte ţinuturi, erau adepţii protestantismului german, înfiinţat în anul 1530 la Augsburg, de către teologul Martin Luther (1483-1546), ca formă de reformă a catolicismului. Luteranismul consideră fundamentală credinţa şi nu cultul religios, cât şi recunoaştere a două taine: botezul şi împărtăşania.
Iniţial, aceşti locuitori din Târguşorul Păcurari şi-au construit un templu din lemn chiar pe locul unde s-a înălţat Biserica "Sf. Mina", dar acesta a ars în anul 1753, împreună cu alte clădiri din zonă. După aceste evenimente, domnitorul Alexandru Mavrocordat face danie terenului rămas liber fiicei sale Raluca. În urma deselor memorii şi proteste din cursul anilor, domnul Moruz cedează terenul luteranilor, despăgubind-o pe domniţa Raluca.
Construcţia Bisericii, din piatră şi cărămidă, este realizată de căpitanul în armata rusă Herr Johann Von Staedter. Construcţia aşezământului de cult a fost realizată în patru ani, din 1805 până în 1809, cu sprijinul enoriaşilor din zonă. Tatăl căpitanului Staedter, generalul-maior de gardă în armata rusă, Herr Johann Georg Von Staedter, moare la 19 mai 1812, în luptele dintre ruşi şi turci la Râmnic şi este înmormântat în faţa sfântului altar.
În timpul primului război mondial, biserica a fost distrusă în parte, astfel încât a fost refăcută de soţii Hermina şi Johann Gheorghe Martin. În 1941, biserica este părăsită din cauza numărului redus de enoriaşi, fapt ce a făcut ca în decursul câtorva ani să se degradeze.
Pentru a nu fi demolată de noile autorităţi, dar şi pentru a fi reparată şi restaurată, tânărul preot Mihai Mănucă a discutat cu Oskar Buchholtzer, şeful comunităţii luterane din anii patruzeci şi a primit acordul bisericii ortodoxe, ca şi a celei protestante pentru ca, la 1 iunie 1945, lăcaşul să fie cedat pentru credincioşii ortodocşi, preotul Mănucă devenind pastorul parohiei „Toma Cozma II”. În urma demersurilor sale, în scurt timp se ia decizia ca parohia să se numească Sfântul Mina.
Preotul Mihai Mănucă s-a născut la 19 iunie 1909 la Flămânzi, judeţul Botoşani. Urmează seminarul teologic „Veniamin Costachi" din Iaşi, după care Facultatea de Teologie din Cernăuţi (octombrie 1930 - iunie 1934). În 1939 se înscrie ca doctorand al Facultăţii de Teologie a Universităţii din Iaşi, dar, după susţinerea examenelor din primul an, din cauza izbucnirii războiului, a fost nevoit să întrerupă doctoratul.
Diacon şi profesor la Noua Suliţă, apoi în Botoşani, este transferat la Iaşi şi hirotonit preot, predând de asemenea româna şi religia la Şcoala „Mihail Kogălniceanu" de pe strada Lascăr Catargiu. Este, până în 1947, paroh la Biserica "Toma Cozma", după care va oficia ca preot la Biserica Sfânta Mina. Va înceta din viaţă în timp ce oficia Sfânta Liturghie în biserica pe care a ctitorit-o şi căreia i-a dedicat întreaga viaţa. Spirit enciclopedist, pe lângă activitatea ecleziastică a avut şi preocupări de cercetător, literat şi publicist, având contribuţii deosebite la realizarea unor studii despre istoria bisericii ortodoxe române, predici, articole de istorie literară şi versuri.
Părinţii mei se vizitau cu familia preotului Mănucă. Aveau aceeaşi pregătire umanistă, aceleaşi preocupări, aceleaşi valori în care credeam. Locuiam foarte aproape, fapt ce făcea ca la intervale scurte de timp să mergem în vizită unii la alţii. Ţin minte atmosfera plăcută de la aceste reuniuni, discuţiile interesante despre literatură, artă, despre vremurile apuse şi vechile tradiţii. Bunicul, fiind preot pensionar şi locuind o perioadă la noi, mergea, sprijinit de mine, la slujbele ţinute de părintele Mănucă.
În perioada aceea grea din istoria noastră, a anilor ’50, biserica era aproape goală, dar indiferent de această situaţie, slujbele erau oficiate cu multă trăire, dragoste şi dăruire. Părintele era iubit în cartier, indiferent de etnia şi credinţa cetăţenilor. Era un cartier multinaţional şi multiconfesional. Eram noi, românii ortodocşi majoritari, urmau evreii de religie mozaică, italienii catolicii, ruşii şi scapeţii stilişti, dar şi adventiştii şi evangheliştii. Cu toţii ne respectam şi conveţuiam în armonie. Părintele era respectat de toţi şi chiar simpatizat de evreii din zonă. Mai ales că se dusese vestea în cartier că ar cunoaşte limba idiş. Era un sâmbure de adevăr, deoarece pe timpul când a fost profesor la Noua Suliţă şi apoi în Botoşani, unde trăiau mulţi evrei, a învăţat câteva fraze şi formule de adresare în limba idiş. Sărbătorile erau eşalonate aproape pe tot parcursul anului fapt ce făcea ca vecinii să se viziteze spre bucuria copiilor care beneficiau de dulciurile specifice fiecărei etnii.
Tomai una din caracteristicile cartierului era diversitatea populaţiei. Această situaţie dădea farmec zonei şi o făcea interesantă.
Dr. Bejan Victor
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |