Şcolile din judeţul Iaşi devin, treptat, pustii. Tot mai puţini elevi le trec pragul

Scăderea populaţiei şcolare din ultimii 10 ani a dus la o serie de schimbări la nivel social şi educaţional. Privind la statisticile oferite de Inspectoratul Şcolar Judeţean, de  Direcţia Judeţeană de Statistică şi Oficiul de Stare Civilă din Iaşi, ajungem să ne întrebăm serios dacă, peste ani, când vom ajunge la bătrâneţe, va avea cine să ne plătească pensiile. Reprezentanţii acestor instituţii ne explică care sunt cauzele acestei scăderi a populaţiei şcolare, a naşterilor, dar şi efectele pe termen scurt şi lung.

„După anii 1990, odată cu legalizarea întreruperii de sarcină s-a înregistrat o scădere a naşterilor. După 6-7 ani, când cei care s-au născut atunci au intrat la şcoală, s-a simţit acest val al lega­lizării. Alte cauze sunt cele de ordin social, lipsa locurilor de muncă, a unei locuinţe ori nivelul de salarizare. Când aceste lucruri nu sunt asigurate, oamenii nu prea mai fac copii. Un alt aspect este cel al căsătoriilor mai târzii, când se pune pe primul plan cariera. Dacă în anii din urmă se urma un altfel de curs, mai tradiţional, acum, mai întâi, tinerii termină studiile, îşi găsesc un loc de muncă, îşi formează o familie, apoi apar şi copiii. Din punct de vedere sociologic, căsătoria are loc după vârsta de 30 de ani, iar familiile fac doar un singur copil“, explică Camelia Gavrilă, inspector şcolar general în cadrul Inspecto­ratului Şcolar Judeţean (ISJ).

Dacă, acum 10 ani, populaţia şcolară la nivel de judeţ a fost de 150.743 de elevi, înscrişi de la grădiniţă până la ultimul an de liceu, în 2014, numărul lor a ajuns la 132.236 de elevi. Este vorba de o diferenţă de 18.507 de copii preşcolari şi şcolari, ceea ce înseamnă un număr de 661 de clase a câte 28 de elevi. La un calcul matematic, ar însemna că din judeţul nostru au dispărut în 10 ani aproape toate grupele de grădiniţă din judeţ, în prezent existând 933 de grupe de la mică până la mijlocie. Din anul şcolar 2005-2006 şi până în anul şcolar 2014-2015, observăm o scădere continuă a numărului de elevi, astfel că, în anul şcolar 2006-2007, au fost înregistraţi la şco­lile din judeţul Iaşi 147.791 de elevi, în anul 2007-2008, un număr de 145.246 de elevi, în anul 2008-2009, un număr de 141.812 de elevi, în anul 2009-2010, un număr de 140.904 de elevi, în anul 2010-2011, un număr de 139.171 de elevi, în anul 2011-2012, un număr de 136.961 de elevi, în anul 2012-2013, un număr de 136.234 de elevi, iar în anul 2013-2014, un număr de 134.283 de elevi. De menţionat că populaţia şcolară de anul trecut, împărţită pe rural şi urban, este în procente aproximativ egală.

În următorii 10 ani nu vor fi afectate posturile profesorilor titulari

O scădere a populaţiei şcolare poate duce în timp şi la o scădere a numărului cadrelor didactice, însă pentru următorii 10 ani ins­pectorii şcolari spun că nu este prevăzut un astfel de pericol. „În general, în judeţele din Moldova populaţia şcolară a fost mereu numeroasă. În ultimii ani s-a înregistrat o scădere constantă a populaţiei şcolare, ten­dinţă care presupunem că se va stabiliza. Considerăm că nu există pericole majore în raport cu evoluţia resurselor umane din sistem deoarece ISJ a păstrat în general un raport de 70% posturi titularizabile cu 30% posturi pentru supliniri, previziune corelată atât cu populaţia şcolară, cât şi cu planurile de învăţământ care conţin o anumită dinamică“, a explicat Sabina Manea, pur­tătorul de cuvânt al Inspectoratului Şco­lar Judeţean.

Aceştia explică însă că, pe termen lung, lucrurile stau altfel. „Sunt copii puţini, dar nu atât de puţini încât să fie pe­riclitate posturile cadrelor didactice. De­sigur că există şi efecte pe termen lung, dacă populaţia şcolară scade în continuare, vom avea o populaţie îmbătrânită, raporturile se vor inversa. E şi motivul pentru care se iese la pensie mult mai târziu. Evident că, în cazul dascălilor, a merge la şcoală până la 65 de ani este un lucru apăsător, şi elevii îşi doresc profesori activi, cu forţă. Vom asista treptat la această inversare, de aceea trebuie adoptate nişte strategii sociale pentru încurajarea maternităţii“, a adăugat inspectorul general al ISJ.

Şi în statisticile de la Starea Civilă, acolo unde se înregistrează copii nou-născuţi pentru eliberarea certificatului de naştere, cifrele au scăzut vizibil în ultimii 10 ani, însă nu atât de mult ca la cele ale populaţiei şcolare. „Trebuie să specificăm faptul că la noi se nasc copii din toată ţara şi nu este relevant ce avem noi. Transmitem datele către Direcţia de Statistică, iar ei extrag naşterile doar pe judeţul Iaşi ori ce au ei nevoie“, a declarat Renata Marin, directorul Ser­viciului de Stare Civilă din Iaşi.

Cu toate acestea, chiar şi din aceste statistici, putem observa o scădere a naşterilor de la 8.094 câte erau în anul 2004 la puţin peste 7.300. Dacă luăm generaţia din clasele pregătitoare de anul acesta, care numără 8.637 de elevi, şi o comparăm cu cifra de la Starea Civilă de acum şase ani, când s-au înregistrat în jur de 8.900 de naşteri, diferenţa nu este mare. Putem trage concluzia că restul de 300 de copii sunt născuţi la Iaşi, însă au domiciliul în alte judeţe sau au plecat din judeţ până la vârsta şcolară.

Criza a scăzut natalitatea în municipiu timp de 13 ani

Cifrele de la Direcţia Judeţeană de Sta­tistică diferă puţin faţă de cele de la Starea Civilă, însă putem observa că în perioada1990 – 2003 a scăzut numărul de naşteri pe municipiul Iaşi de la 3.778 la 2.614, apoi s-a simţit o creştere până la 3.879, câţi s-au înregistrat în 2013. Perioada cu cele mai puţine naşteri a fost între anii 1992 şi 1998, când s-au înregistrat 2.000 de nou-născuţi anual. În ultimii zece ani însă, pe municipiul Iasi, numărul de naşteri s-a stabilizat şi s-a menţinut între 3.124, şi 3.879. „Pe anul 2014 nu avem o situaţie definitivă, abia am trimis datele la Bucureşti, însă diferenţa nu este mare. Aici intră şi copiii ale căror mame au domiciliul stabil în Iaşi dar s-au născut în alt judeţ“, a spus Gheorghe Fro­nea, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Jude­ţene de Statistică Iaşi.

Pe judeţ, în ultimii 25 ani, numărul de ieşeni născuţi a scăzut continuu de la 13.442, câţi erau în 1990 la 9.628, câţi sunt în 2013. Cu toate acestea, populaţia şcolară a scăzut mult mai mult, comparativ cu numărul naşterilor.

Un alt motiv ar mai fi, pe lângă cele enumerate mai sus, şi abandonul şcolar, una din cele mai grave probleme din învăţământul preuniversitar ieşean. Sărăcia, lipsa interesul faţă de şcoală, părinţii plecaţi în străinătate ori dezinteresul acestora pentru copiii lor au dus ca cifrele abandonului şcolar să crească an de an, în special la şcolile de la ţară.