Caută 
5 MIN
Spitalul „Sfântul Spiridon” a fost declasificat de Ministerul Sănătăţii de la nivelul maxim de competenţă. Singurul spital din Moldova care avea acordat gradul I, cea mai înaltă clasă de performanţă, a primit anul acesta gradul II din cauză că nu a îndeplinit planul de conformare pe care l-a primit odată cu nivelul maxim de competenţă. Concret, spitalul a pierdut acest nivel din cauză că plimbă pacienţii de la un spital la altul, fără să reuşească să adune toate specialităţile în aceeaşi unitate medicală. În consecinţă, odată cu nivelul de clasificare II, la contractarea din acest an, spitalul a primit mai puţini bani de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate. La Cluj-Napoca, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă şi-a păstrat nivelul maxim de competenţă.
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe „Sfântul Spiridon”, unitatea medicală pavilionară cu 29 de secţii clinice, a fost clasificat acum cinci ani, conform Ordinului 323/2011, în cea mai înaltă clasă de performanţă, IA, primind un plan de conformare pentru a se menţine în această categorie. Potrivit ordinului, spitalele care au nivelul maxim de competenţă trebuie să aibă toate specializările acoperite, linii de gardă şi cabinete în ambulatoriu pentru toate secţiile, medici specialişti aferenţi fiecărei secţii în parte şi aparatură medicală performantă. Potrivit planului de conformare, spitalul trebuia să completeze activitatea medicală şi cu specialităţile care îi lipseau.
Din cauză că bolnavii care au nevoie de consult la un medic din specialitatea infecţioase, ginecologie, neurochirurgie, nefrologie, neonatologie sau psihiatrie sunt trimişi către alte spitale din oraş, fără să poată fi ajutaţi în Spitalul „Sfântul Spiridon”, unitatea medicală a fost coborâtă în grad de minister. De asemenea, clasificarea în nivelul II de compentenţă a avut loc şi pentru că cea mai mare unitate medicală din Moldova nu poate rezolva principala urgenţă – infarctul miocardic.
Din lipsa unei secţii sau a unui compartiment de chirurgie cardiovasculară, Spitalul „Sfântul Spiridon” transferă pacienţii cu infarct la Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. George I.M. Georgescu”, cu toate că timpul de intervenţie în astfel de cazuri este vital pentru salvarea acestora. Deşi până în prezent unitatea medicală nu a reuşit să înglobeze în structura sa specialităţile lipsă, în cazuri extreme, pentru bolnavii cu politraumatism care au nevoie şi de consult neurochirurgical, un medic de specialitate de la Spitalul de Neurochirurgie vine la Spitalul „Sfântul Spiridon”, uneori efectuând chiar intervenţii chirurgicale.
„Structura este incompletă din punct de vedere al serviciilor pe care le poate oferi spitalul. Ne lipsesc specialităţile de infecţioase, neonatologie, chirurgie cardiovasculară, psihiatrie şi ginecologie, motiv pentru care am fost declasificaţi şi încadraţi la nivelul II de compentenţă. Am făcut demersuri pentru a explica faptul că Spitalul de Boli Infecţioase este la doi paşi de noi, la fel cum se află în apropiere şi Maternitatea «Cuza-Vodă» sau Neurochirurgia. Din punctul meu de vedere, Spitalul «Sfântul Spiridon» fiind într-un oraş care are atâtea alte unităţi medicale în apropiere, unele pe specialităţi care nouă ne lipsesc şi cu care colaborăm, pierderea nivelului maxim de competenţă este dureroasă, în condiţiile în care dotarea şi personalul nostru sunt de nivel maxim de competenţă”, a explicat profesorul Ştefan Georgescu, director medical al Spitalului „Sfântul Spiridon”.
La spitalul din Cluj este unitate de urgenţe cardiace chiar dacă în oraş este şi Institutul Inimii
Spre deosebire de Iaşi, la Cluj-Napoca, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă a reuşit să-şi păstreze nivelul maxim de compentenţă, cu toate că este organizat tot sub formă pavilionară. Serviciile de spitalizare continuă şi de zi sunt oferite însă în 42 de secţii şi compartimente clinice în mai multe specialităţi medico-chirurgicale, inclusiv cardiologie intervenţională, nefrologie, neonatologie, neurochirurgie, neurologie, obstetrică-ginecologie sau psihiatrie.
Potrivit reprezentanţilor unităţii medicale, spitalul clujean a primit gradul maxim de competenţă cu un plan de conformare pe care a reuşit să-l respecte astfel încât să-şi menţină poziţia. „Gradul de competenţă pe care l-a primit spitalul este pentru totdeauna, dar sigur că a venit cu un plan de conformare pe care am fost obligaţi să-l respectăm. Pentru cardiologie avem un compartiment pentru pacienţii cardiaci critici, chiar dacă în Cluj-Napoca avem şi Institutul Inimii «Nicolae Stăncioiu»”, a precizat dr. Monica Costin, director de îngrijiri în unitatea medicală şi purtător de cuvânt al acesteia.
Scade finanţarea pe caz rezolvat
Principala consecinţă a pierderii nivelului I de competenţă de către Spitalul „Sfântul Spiridon” se reflectă în bugetul aprobat de CJAS la contractarea din iulie. Chiar dacă acesta este mai mare cu 16 milioane de lei decât bugetul de anul trecut, în condiţiile în care spitalul îşi menţinea gradul, bugetul era mai mare cu cel puţin cinci procente. „Nu ştiu care este secretul spitalului Cluj-Napoca dacă a reuşit să menţină nivelul de competenţă, cert este că noi nu am putut să prelungim până la bătrâneţe acest plan de conformare şi să facem ceea ce nu am făcut în ultimii doi-trei ani. Consecinţa declasificării contează la contractare, în sensul că diferenţa dintre nivelul I şi II de competenţă este destul de mare. Un spital cu nivelul maxim de competenţă poate obţine un buget cu aproape 10% mai mare decât unul de nivelul II”, a mai menţionat profesorul Ştefan Georgescu.
Potrivit directorului medical, dacă anul trecut, când spitalul avea nivelul I de competenţă, tariful pe caz a fost 1.850 lei, anul acesta, din cauza declasificării, tariful a fost de 1.600 lei pe caz. „Scăderea nu a fost totuşi atât de dramatică pentru că există un normativ potrivit căruia nu poţi să reduci finanţarea unui spital cu un procent semnificativ faţă de anul anterior”, a adăugat medicul. În acest moment, în estul ţării, doar Spitalul Judeţean din Constanţa are acordată cea mai înaltă clasă de performanţă.
Potrivit preşedintelui Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate, dr. Vasile Cepoi, majoritatea spitalelor care au obţinut nivelul maxim de competenţă sunt unităţi judeţene monobloc. „În toată ţara sunt doar câteva spitale care se încadrează în gradul I de performanţă, majoritatea spitale judeţene care au toate specialităţile şi care pot asigura pacientului toate îngrijirile necesare”, a arătat preşedintele ANMCS. În iunie 2011, când MS a finalizat clasificarea spitalelor, 19 unităţi medicale din 461 din toată ţara au fost încadrate în cea mai înaltă clasă de performanţă.
Îți recomandăm
