Caută 
2 MIN
Acestea lucrau la o fermă din Gorban şi au intrat în contact cu animalul bolnav, care a fost sacrificat. Pentru că au venit târziu la spital, boala în cazul unora poate duce la deces. În cazul intervenţiilor tardive, nu există tratament, mortalitatea fiind de 100%.
Mai mulţi ieşeni de la o fermă din localitatea Gorban au ajuns ieri la Spitalul de Boli Infecţioase „Sf. Parascheva“ din Iaşi după ce în urmă cu mai multe zile au sacrificat o vacă infectată cu rabie. Medicii infecţionişti spun că, în total, ar fi vorba despre 25 de persoane, muncitori la ferma respectivă, dintre care însă doar 16 au ajuns la spital, problema majoră fiind că au fost depăşite 72 de ore de la momentul contactului cu animalul infectat. Aceştia au început să îşi facă griji abia după ce rabia a fost confirmată prin analizele efectuate. De aceea, specialiştii precizează că există riscul ca tratamentul să nu îşi facă efectul. „Profilaxia corectă antirabică se face în maxim 72 de ore de la momentul contactului cu un animal, din momentul în care ai suspiciunea, nu şi confirmarea. Cu fiecare oră sau zi care trece, riscul este exponenţial mai mare. S-au alarmat abia după ce a venit rezultatul examenului anatomo-patologic de la creierul şi de la inima vacii. Să sperăm că nu au avut leziuni deosebite la nivelul mâinilor şi că în momentul manipulării nu a avut pe unde să intre virusul rabic“, a explicat dr. Mihnea Hurmuzache, medic primar infecţionist şi director medical al spitalului.
Medicii spun că, în 100% dintre cazuri, boala este mortală, de aceea este indicată profilaxia. Prima măsură care trebuie aplicată la orice muşcătură de animal este spălarea cu apă şi săpun sub presiune, de la robinet, fără însă a freca. Al doilea pas îl reprezintă examinarea plăgii de către un medic, iar al treilea pas obligatoriu este ca persoana care bănuieşte că s-a infectat să ajungă cât mai repede într-un serviciu de boli infecţioase pentru a începe profilaxia plăgilor. Primele semne care apar în cazul rabiei sunt durerea şi amorţeala la locul muşcăturii, urmate de febră, tuse, dureri abdominale, astenie, nervozitate, insomnie, anxietate sau nelinişte care poate evolua către agitaţie extremă. Simptomatologia ulterioară include perioade alternante de comportament normal şi comportament bizar, cu agitaţie, agresivitate, salivaţie abundentă, frică de apă sau de aer, spasme musculare urmate de convulsii, ulterior comă, insuficienţă cardiacă şirespiratorie, iar în final deces.
