A murit după ce a fost la dentist și i-a fost rupt gâtul. Cazul se mută la CEDO

joi, 31 octombrie 2019, 03:00
5 MIN
 A murit după ce a fost la dentist și i-a fost rupt gâtul. Cazul se mută la CEDO
Este vorba despre o suspiciune de malpraxis de la Spitalul Clinic de Urgenţe „Sf. Spiridon“. Sora unui bărbat de 73 de ani îl acuză pe un medic de la Clinica de chirurgie maxilo-facială din cadrul spitalului ieşean de neglijenţă în serviciu. În 2011, Mihai Gora, în urma unui tratament dentar , a decedat la 24 de ore, în spital. Concluziile medicale au fost controversate. Bărbatul ar fi murit după ce coloana cervicală i-a fost ruptă.

Plângerea făcută de Lucreţia Gora la CEDO se referă la moartea subită a fratelui său, Mihai Gora, de 73 de ani, care a avut loc la 31 august 2011 la Spitalul Clinic de Urgenţe Sfântul Spiridon Iaşi. După cum susţine aceasta, dar şi actele medicale, moartea bărbatului ar fi survenit la câteva ore după o intervenţie stomatologică. Plângerea penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi a fost depusă de Lucreţia Gora pe 1 septembrie 2011. Medicul acuzat este Hamwi Saad de la acest spital. Potrivit dosarului, anterior bărbatul fusese la un control pentru problemele cardiace de care suferea. Diagnosticul pus: „angină pectorală cu prag mic de efort, cardiopatie ischemică cronică cu leziuni tricoronariene, boală aortică severă, insuficienţă mitrală grad II, calcificare inel mitral“. Medicii i-au recomandat o corecţie chirurgicală pentru leziunile coronariene şi valvulare, şi pentru efectuarea acesteia l-au trimis la un pneumolog şi un stomatolog, pentru a obţine un preaviz pentru starea de sănătate.

 „Cauza morţii, fractură de coloană“, la dentist
 
Potrivit datelor de la dosar, Mihail Gora a fost supus unor analize. În foaia de observaţie se precizează că ar fi fost reevaluat cardiologic în 29 august 2011 şi i s-ar fi dat aviz pentru efectuarea intervenţiei. O zi mai târziu, pensionarul a intrat în sala de operaţie. I s-a făcut o anestezie locală cu două fiole de xilină, şi a urmat intervenţia, care a durat jumătate de oră. Intervenţia a fost efectuată de medicul Hamwi Saad. După ce a ajuns în salon, Mihai Gora a început să se simtă rău şi a fost transferat la UPU, unde a decedat după 10 ore. Cauza decesului : „Stop cardio-respirator neresuscitabil, edem pulmonar acut“. Imediat, sora pacientului, Lucreţia Gora, a depus o plângere împotriva medicului care a tratat afecţiunea stomatologică, dar şi la adresa personalului medical care l-a avut în grijă. Potrivit necropsiei „moartea s-a datorat insuficien­ţei cardio-respiratorii acute, con­secinţa edemului medular cervical masiv după fractura de coloană cervicală, survenită pe fondul unei patologii severe anterioare (…). Fractura coloa­nei cervicale se putea produce fie în cadrul unor manevre sto­matologice (prin hiperflexie cervicală posterioară) şi a fost fa­vo­rizată de osteoporoza de vâr­stă, fie prin mecanism de cădere de la acelaşi nivel, urmând ca ancheta să stabilească între cele două eventualităţi“.
 
Parchetul clasează, judecătorii cer anchetă
 
Prin ordonanţa din 18 martie 2013, plângerea Lucreţiei Gora a fost clasată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi. La baza deciziei se află şi certificatul emis de Comisia de Avizare şi Control al actelor medico-legale, care susţine că „moartea numitului Gora Mihail a fost patologică. Ea s-a datorat insuficienţei cardio-respiratorii acute (…)“. Tot medicii legişti au mai stabilit că fractura de coloană cervicală nu a „intervenit în detrimentul morţii“, iar aceasta s-ar fi putut produce „fie prin cădere secundară a unei pierderi de conştienţă (…), fie în timpul manipulării şi transportului pacientului sau prin hiperextensie în timpul manevrei de resuscitare cardio-respiratorie“. Pe 5 decembrie 2013, Judecătoria Iaşi a anulat clasarea şi a retrimis cauza Parchetului în scopul iniţierii unei anchete penale privind infracţiunea de omor. În decembrie 2015, medicii legişti au efectuat o nouă expertiză, care susţine că, cel mai probabil, fractura cervicală s-a produs anterior decesului. Tot în expertiză se precizează că există posibilitatea ca fractura să fi avut loc după moartea pacientului, prin manipularea cadavrului înainte sau în timpul autopsiei. Martorii însă au susţinut că pensionarul nu a fost bruscat şi nu a căzut.
 
În 2016, procurorii au stabilit că în cauză există lipsă de orice indiciu „care să înlăture excluderea decesului din cauzele patologice menţionate“. Şi din nou au dispus clasarea cauzei. Deşi sora bărbatului susţine că fratele ei nu prezenta nicio fractură la gât înainte de vizita la spital, în faţa instanţei, medicul Hamwi Saad a subliniat că fractura de coloană cervicală nu s-a produs în Clinica Maxilo-Facială pentru că pacientul avea o infecţie minoră care trebuia rezolvată pentru a se opera la inimă. Plângerea Lucreţiei Gora a fost clasată pe procurori pe 22 ianuarie 2016, decizie acceptată în cele din urmă în martie 2017 de judecătorul de cameră preliminară.
 
CEDO vrea dosar complet
 
Bazându-se pe articolul 6 din Convenţia Drepturilor Omului, Lucreţia Gora a afirmat în faţa judecătorilor CEDO că fratele ei a fost victima unei neglijenţe medicale grave sau că, în orice caz, autorităţile nu au efectuat o investigaţie efectivă pentru a clarifica circumstanţele decesului şi pentru a pedepsi pe cei posibil responsabili. Au urmat întrebările comunicate de magistraţii CEDO Guvernului României în acest caz. „Reclamanta a epuizat căi­le de atac interne, în conformitate cu articolul 35§1 din Con­ven­ţie, în special prin introducerea unei acţiuni în despăgubi­re, pentru a se plânge de încăl­ca­rea articolului 2 din Conven­ţie din cauza pre­supusei neglijenţe medicale ca­re ar fi condus la moartea fra­telui său. A fost încălcat dreptul la viaţă al fra­telui reclamantei, protejat prin articolul 2 din Con­venţie?“, se precizează în de­cizia CEDO. Şi continuă: „Având în vedere obligaţiile pozitive pre­văzute la articolul 2 din Conven­ţie, a existat în România, la mo­mentul faptelor, un cadru de re­gle­mentare eficace care impu­nea spitalelor să adopte măsurile adecvate pentru protejarea vieţii pacienţilor?“. În concluzie, CEDO a cerut Guvernului Româ­niei să furnizeze o copie comple­tă a dosarului.

Comentarii