ANALIZĂ Jocul României în conflictul de la graniță: Inteligent, discret sau la două capete?

sâmbătă, 18 iunie 2022, 13:10
3 MIN
 ANALIZĂ Jocul României în conflictul de la graniță: Inteligent, discret sau la două capete?

Atitudinea și acțiunile concrete ale autorităților de la București în cele peste trei luni scurse de la începutul invaziei trupelor Federației Ruse în Ucraina au stârnit nedumerire.

Newsweek România a făcut o radiografie a celor mai importante acțiuni și inacțiuni ale României în privința ajutorării Ucrainei, în comparație cu ceilalți vecini ai acestei țări.

Când Dmytro Kuleba, ministrul de Externe al Ucrainei, a susținut, recent, că România „joacă inteligent“ în ajutorarea țării sale, nu a fost prea clar la ce se referă.

Se întâlnise atunci la București cu omologul său Bogdan Aurescu, iar conferința lor comună nu a oferit prea multe detalii despre culisele discuțiilor și nici despre ce ajutor era vorba.

În comparație cu declarațiile agresive ale oficialilor polonezi, de exemplu, acțiunile autorităților noastre par destul de timide. Și, totuși, să fie acțiunile române atât de bine camuflate încât să înșele vigilența tuturor?

Surse contactate de Newsweek România, dintre care unele au dorit să-și păstreze anonimatul, vorbesc constant și de un joc dublu al autorităților de la București, astfel încât să mulțumească conducerea SUA, dar fără să supere prea tare Kremlinul.

Alții susțin că România vorbește „puțin și face“, ceea ce ar explica declarația lui Kuleba de la finalul lunii aprilie.

Este și cazul secretarului adjunct al NATO, Mircea Geoană, care a declarat pentru Newsweek România că „NATO nu comentează ce fac aliații (n.r. în privința ajutorului acordat Ucrainei în conflictul cu Federația Rusă).

Fiecare aliat ajută. Unii aleg să nu comunice“.

Șeful NATO, Jens Stoltenberg, s-a aflat, din nou, zilele acestea la București, pentru reuniunea B9 a țărilor din flancul estic al Alianței.

Niciun oficial român nu a pus piciorul la Kiev timp de două luni, o opțiune vizibilă și asumată.

Au fost practic două luni în care Kievul, aflat sub bombardamentele rușilor, a fost vizitat de șefii de stat și de guvern din țările vecine, mai puțin România, Ungaria și Bulgaria.

A fost nevoie de discursul președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, în Parlamentul României și de vizita ministrului de Externe, Dmytro Kuleba, la București pentru ca oficialii români să-și facă curaj să meargă cu trenul spre Kiev.

Și au făcut-o în buna tradiție românească, exportând conflictele politice interne.

Premierul Nicolae Ciucă a plecat, la sfârșitul lunii aprilie, la Kiev, luându-l în delegație și pe președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu.

Acesta din urmă era programat într-o altă delegație oficială cu Florin Cîțu, care însă a mers singur la Kiev a doua zi.

Nu există nicio explicație oficială și nici rațiuni de stat credibile care să justifice prezența a două delegații românești la Kiev în două zile consecutive.

Poate doar faptul că Nicolae Ciucă este noul șef al liberalilor, înlocuindu-l peste noapte pe Florin Cîțu, iar Marcel Ciolacu a dorit să arate că este solidar cu noul șef al PNL, cu care este partener în Guvern.

Consultantul de politică externă, Radu Magdin, afirmă că guvernul nu s-a descurcat bine la capitolul imagine, dar a oferit totuși un ajutor consistent Ucrainei: „Susținerea oferită de statele care au sărit în ajutorul Ucrainei are, fără îndoială, o componentă politică și una de imagine.

Suntem într-un război ilegal și tragic din punct de vedere al impactului asupra oamenilor și comunităților din Ucraina, iar proiecția de unitate și solidaritate, ancorată în realitate, are un rol extrem de important.

Citeşte mai mult pe newsweek.ro

 

Comentarii