Anchetă – Un fost europarlamentar apropiat de Voiculescu şi Ponta, pion în reţeaua de influenţă a agenţilor ruşi

O investigaţie a organizaţiei OCCRP (Organized Crime and Corruption Reporting Project), citată de jurnalista Sidonia Bogdan pe blogul ei (sidoniabogdan.ro), a arătat că politicianul rus Sargis Mirzakhanian a coordonat o reţea de agenţi ruşi în Europa, iar printre agenţii cu care a colaborat el s-au numărat politicianul polonez Mateusz Piskorski, anchetat de procuratura poloneză de spionaj în favoarea Rusiei şi fostul jurnalist german pro-rus Manuel Ochsenreiter, decedat la Moscova în anul 2021 în urma unui atac de cord. Scurgerile de e-mailuri către OCCRP arată cum Mirzakhanian, membru al Dumei, a construit o reţea de analişti, jurnalişti şi alte persoane care l-au ajutat să promoveze interesele Kremlinului în străinătate.

Potrivit aceleiaşi investigaţii a asociaţiei internaţionale a jurnaliştilor de investigaţii, Mirzakhanian a schimbat peste 1.000 de e-mailuri între 2014 şi 2017 cu Inal Ardzinba, angajat în administraţia prezidenţială de la Moscova, asistentul lui Vladislav Surkov, pe atunci un consilier-cheie al lui Vladimir Putin. În acelaşi timp, în anul dinaintea arestării sale pentru spionaj în favoarea Rusiei, Mateusz Piskorski a făcut schimb de peste 100 de e-mailuri cu politicianul rus Sargis Mirzakhanian.

Cercetătorul ucrainean Anton Shekhovtsov, renumit în mediul academic pentru investigaţiile sale referitoare la conexiunile dintre Kremlin şi politicienii de extremă dreapta din UE, dezvăluie în ultima sa carte publicată în această toamnă („Russian Political Warfare. Essay on Kremlin Propaganda in Europe and the Neighbourhood, 2020-2023”) că inclusiv românul Laurenţiu Rebega a avut un rol în interiorul acestor reţele coordonate de Kremlin.

Shekhovtsov a avut acces la corespondenţa pe email dintre soţia lui Mateusz Piskorski, Marina Klebanovich şi jurnalistul german Manuel Ochsenreiter care arată că în septembrie 2016, Ochsenreiter a scris un text despre „situaţia economică din Ucraina” în numele europarlamentarului român Laurenţiu Rebega, care, la acea vreme, era membru al grupului de extremă dreapta Europa Naţiunilor şi Libertăţii din Parlamentul European.

„Se presupune că Ochsenreiter a primit acceptul lui Rebega pentru text şi apoi l-a trimis lui Klebanovich. Aceasta din urmă i-a transmis textul lui Mirzakhanian, adăugând la mesajul de e-mail o linie pe care scria „3.000 de euro”, ceea ce poate fi înţeles ca o taxă pe care Mirzakhanian sau superiorii săi să o plătească pentru acest serviciu. Întrucât textul se referea la Ucraina, Mirzakhanian l-a transmis unei echipe ruseşti care desfăşura operaţiuni de influenţă malignă în special împotriva Ucrainei. Echipa a inventat o ştire falsă, folosind părţi din textul lui Ochsenreiter. Povestea relata despre un „forum economic internaţional” desfăşurat în capitala Ucrainei, Kiev, care se presupunea că ar fi cerut restabilirea relaţiilor economice cu Rusia, şi conţinea un presupus citat din Rebega care sugera că şi el ar fi participat la forum, deşi nu există nicio dovadă în acest sens”, scrie Anton Shekhovtsov în cartea sa.

În citat se afirma că Ucraina „nu se află pe calea succesului economic” şi, întrucât nici UE, nici NATO şi nici SUA nu vor sprijini Ucraina la nesfârşit, citatul a îndemnat ca Ucraina să se întoarcă la „vechiul parteneriat ucraineano-rus” ca „noua soluţie pentru o viitoare creştere stabilă” a economiei ucrainene. Mirzakhanian a trimis povestea contactelor sale pentru a o planta în mai multe surse media ucrainene şi a o publica şi în presa rusă.

Shekhovtsov mai dezvăluie că, într-un alt articol, reţeaua de influenţă rusă a mers până la a falsifica în întregime un citat din Rebega, care ar fi spus că Ucraina trebuie să adopte o lege specială pentru limba rusă. Articolul a fost, din nou, publicat în mass-media ucraineană şi rusă. Contactat telefonic, Rebega mi-a declarat că, în acea perioadă, autorităţile ucrainene i-au interzis intrarea în Ucraina tocmai pentru că a susţinut public că Ucraina nu poate intra în UE dacă nu respectă drepturile minorităţiii române.

„Am avut interdicţie de a intra în Ucraina pentru că am susţinut drepturile minorităţii române”, mi-a declarat Rebega.

Shekhovtsov mai scrie că, deoarece citatul nu a fost autorizat de Rebega, publicarea acestei ştiri false a declanşat o reacţie furioasă din partea lui Ochsenreiter. Într-o serie de mesaje adresate lui Klebanovich, acesta a scris:

„Rebega nu a spus niciodată aşa ceva! Vă rog să controlaţi asta! Acesta este un atac împotriva reţelei mele. Europarlamentarul este total supărat şi ar putea să-l concedieze pe asistentul S. Neprofesionalismul ne face pe toţi să arătăm ca nişte idioţi. Nu am de gând să accept asta (…) Articolul este cu adevărat o mizerie. Te sun mâine”.

În data de 2 aprilie 2017, Ochsenreiter l-a însoţit pe Rebega şi pe alţi câţiva politicieni europeni de extremă dreapta, precum şi pe deputatul rus Alexandr Iuşcenko din partea Partidului Comunist al Federaţiei Ruse, la o conferinţă pro-Kremlin intitulată „Puneţi capăt sancţiunilor economice împotriva Rusiei”, care a avut loc în oraşul german Freiburg.

Mai mult, aceeaşi sursă susţine că Laurenţiu Rebega a participat în Crimeea ocupată ilegal de ruşi, la Forumul Internaţional de la Yalta, în data de 20-22 aprilie 2017, fiind invitat de către Mirzakhanian, care s-a ocupat de organizarea acestui eveniment.

„Rebega nu numai că a participat la conferinţă, dar a fost intervievat pentru revista Delovoy krym (Business Crimea) şi a fost citat de site-ul RT, controlat de statul rus, într-unul dintre reportajele sale despre Forumul Economic Internaţional de la Ialta”, mai scrie Shekhovtsov.

În aceeaşi perioadă de timp, în România, Laurenţiu Rebega a organizat la Sinaia întâlniri ale extremiştilor europeni, unde a participat inclusiv Marine Le Pen.

„La fel ca în decembrie 2015, de organizarea şi promovarea reuniunii de la Sinaia s-a ocupat eurodeputatul român Laurenţiu Rebega, fin al co-preşedintelui ALDE Daniel Constantin şi politician urmărit penal în dosarul spălării de bani şi luării de mită de la Ministerul Agriculturii. Ajuns în Parlamentul European sub sigla Partidului Conservator (partid care nu a avut listă proprie de candidaţi la europarlamentarele din 2014, dar a fost în alianţă electorală cu UNPR şi PSD), Rebega a intrat în grupul xenofob şi populist condus de Marine Le Pen în iulie 2015, adică după ce DNA a anunţat implicarea sa în dosarul penal menţionat. Drept răsplată pentru dezertarea din grupul socialiştilor, Rebega a fost numit vicepreşedinte al grupului Europa Naţiunilor şi a Libertăţii (ENF – Europe of Nations and Freedom)” , relata Digi24 la acel moment. În aceste zile, Rebega aşteaptă sentinţa în prima instanţă în dosarul de corupţie instrumentat de DNA.

După terminarea mandatului de europarlamentar, Laurenţiu Rebega şi-a continuat activitatea politică în partidul Pro România, unde a deţinut funcţia de vicepreşedinte. Partidul Pro România a fost înfiinţat de fostul premier Victor Ponta, un apropiat al fostului general SIE, Silviu Predoiu. De altfel, fostul general SIE a fost şi membru în acest partid.

Potrivit CV-ului personal, preocupările intelectuale ale lui Rebega sunt pe linia intereselor serviciilor secrete. Deşi este absolvent al Facultăţii de Zootehnie, din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, Rebega a publicat în anul 2017 o carte la Editura Mica Valahie intitulată „Teorism şi Contra-terorism în UE. Lecţii din trecut”. În perioada 2014 şi până în prezent, Rebega a ieşit în evidenţă în presa din România cu poziţii care favorizau interesele Rusiei.

Potrivit paginii personale de Facebook, în prezent, Rebega publică articole pe site-ul Strategikon, o revistă on-line de informaţii şi analize, editată de Centrul de Relaţii Externe (CRE), al cărui preşedinte este fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu. Preşedintele de onoare al board-ului Strategikon este fostul vicepreşedinte al Parlamentului European Ioan Mircea Pascu.

Contactat telefonic, Laurenţiu Rebega a recunoscut că a participat la forumul din Crimeea din anul 2017. „Da, am participat, dar nu mai ţin minte multe detalii, s-a întâmplat demult, nu a fost nimic în neregulă, s-a discutat economie”, a răspuns Rebega.

Întrebat dacă i-a cunoscut pe politicianul rus Sargis Mirzakhanian, pe fostul jurnalist Manuel Ochsenreiter, pe polonezul Mateusz Piskorski sau pe soţia lui, Marina Klebanovich, fostul europarlamentar a răspuns că nu. Rebega a mai adăugat că în perioada în care a fost europarlamentar, autorităţile ucrainene i-au interzis să intre în Ucraina. Apoi a dorit să închidă discuţia telefonică.