Bilanţul parlamentarilor ieşeni la jumătate de mandat. Merită să-i mai plătim?

Petru Movilă (PMP) domină de departe topul parlamentarilor la capitolul implicare: 142 de luări de cuvânt în plenul Camerei Deputaţilor şi 149 de întrebări şi interpelări adresate miniştrilor. El şi-a pus semnătura şi pe 90 de iniţiative legislative, dintre care patru au devenit legi. Este parlamentarul cel mai des întâlnit la întrunirile locale, iar săptămâna trecută a fost prezent şi la şedinţele Consiliilor Judeţean şi Local.

La capătul opus se află Nicolae Bănicioiu (FOTO JOS), vâlceanul impus pe listele de candidaţi ai PSD Iaşi de Liviu Dragnea şi acceptat fără crâcnire de conducerea locală de atunci a partidului: o singură luare de cu­vânt (la depunerea jurământului) şi o singură adeziune la un proiect de lege (care propune completarea altor două legi, ambele în domeniul sănătăţii). Bănicioiu a demisionat din PSD în mai 2018.

Conform statutului parlamentarilor, inactivitatea nu se pedepseşte în vreun fel. Privilegiile rămân aceleaşi, şi doar chiulul afectează în oarecare măsură indemnizaţia lunară de aproximativ 10.000 de lei pe care o primeşte un deputat. Nu este afectată nici renta viageră specială, acum în valoare de 3.500 de lei/ mandat, care se acordă fiecă­rui (fost) ales care se pensionează.

Monumentele, subiect delicat

Tudor Ciuhodaru (PSD) a fost la fel de activ în materie de luări de cuvânt (136 la număr), dar este „urmărit“ îndeaproape de colega sa de partid şi de cameră parlamentară, Camelia Gavrilă (129). Peste o sută de interpelări mai au Costel Alexe (PNL) şi colegul său de partid Dumitru Oprea. De altfel, aleşii partidelor din opoziţie domină acest capitol, cei de la PSD/ALDE evitând să-şi bombardeze propriul guvern cu întrebări. Cu toate acestea, Vasile Cîtea deţine recordul la durata dintre interpelare şi răspuns. Anul trecut, în noiembrie, el a cerut o serie de informaţii de la ministrul Culturii de atunci, Lucian Romaşcanu, schimbat între timp odată cu Guvernul Tudose. Pe fondul Centenarului des pomenit, dar practic invizibil, deputatul ieşean l-a întrebat pe fostul ministru despre situaţia monumentelor din România din perspectiva conservării patrimoniului cultural. El a insistat inclusiv pe situaţia la nivelul judeţului Iaşi, vrând să ştie monumentele care au nevoie de intervenţii urgente, cele care vor fi refăcute în 2018 şi care monumente sunt iremediabil pierdute, adică nu se mai pot face pentru acestea intervenţii de reabilitare şi consolidare. După cum arată site-ul Camerei Deputaţilor, nici actualul ministru al Culturii nu e interesat de monumentele de patrimoniu, cu atât mai puţin de cele din Iaşi.

Curiozităţile lui Varujan

Singurul deputat ALDE de Iaşi, Varujan Vosganian, are cel mai bun raport de transformare a iniţiativelor în legi (5 din 22), dar la interpelări a fost interesat doar de anchetele penale declanşate împotriva unor membri ai guvernului şi de posibila relocare a puşcăriei ieşene.

Ministerul Justiţiei i-a răspuns că, în decurs de şase ani (2012-2017), şase miniştri şi un premier au primit condamnări definitive, că patru cauze sunt în curs de soluţionare, iar pentru trei miniştri şi un vicepremier Parlamentul s-a substituit justiţiei, respingând cererile de efectuare a urmăririi penale. De asemenea, Vosganian a aflat că Penitenciarul nu se mută, ba dimpotrivă, se vor face mai multe investiţii în acest perimetru bine păzit.

Cei cinci senatori care n-au speriat pe nimeni

Spre deosebire de deputaţi, dintre cei cinci senatori ieşeni, tocmai cel impus de la Bucureşti a fost cel mai activ. Iulia Scântei (PNL) a luat cuvântul de 110 ori până acum, dar şi Victorel Lupu (PSD) a avut 90 de motive să se adreseze colegilor de la tribună. Colegul său de partid Doru Pănescu a subscris la cele mai multe iniţiative legislative (68) în vreme ce un alt senator social-democrat s-a exprimat mai bine în scris (86 de întrebări şi interpelări) decât de la microfon (27 de luări de cuvânt – cele mai puţine din grupul de senatori ieşeni).În ceea ce priveşte interpelările, care au fost lipsite de răspunsuri vreme de aproape două luni în sezonul estival, tema dominantă a fost infrastructura rutieră, respectiv situaţia autostrăzii şi a şoselei de centură. Petru Movilă a iniţiat şi un proiect de lege pe subiectul A8, rămas îngropat în birocraţia parlamentară.