Caută 
3 MIN
„Nu e chiar aşa mare problema, via nu a intrat în vegetaţie”, susţine un fermier ieşean. „În momentul acesta, oficial, nu este nicio podgorie calamitată”, arată şi reprezentanţii Direcţiei Agricole Iaşi.
Agricultorii ieşeni îl contrazic pe ministrul Agriculturii care a afirmat într-o declaraţie de presă că printre judeţele calamitate la culturile de vie se numără şi Iaşul. Vorbele oficialului par însă total rupte de realitate, fără nici o acoperire în teren şi sunt suprinzătoare pentru toată lumea. Fermierii spun că nu-şi explică de unde are ministrul aceste informaţii, nici culturile din câmp şi nici viţa de vie nu au de suferit. „Nu e chiar aşa mare problema, via nu a intrat în vegetaţie. Doar viile plantate pe văi, să zicem că ar fi cât de cât expuse. Sperăm să nu se repete episodul de anul trecut când, pentru că via intrase deja în vegetaţie, din punct de vedere cantitativ am avut o pierdere de aproximativ 30% din producţie. Calitativ nu au fost probleme, din contră, producţia fiind mai mică, plantele au avut mai multă hrană pentru ciorchinii rămaşi. Anul acesta chiar dacă a venit frigul în a doua parte a lunii martie, încă nu a început ciclul vegetaiv şi nu anticipăm probleme majore. Important e ca frigul să nu dureze foarte mult”, spune Marian Olteanu de la crama Gramma din Vişani.
Acesta deţine 20 de hectare de viţă de vie bătrână de 50 de ani şi intenţionează să mai planteze încă 9 hectare pe suprafaţa de teren de lângă cramă. Reprezentanţii Direcţiei Judeţene pentru Agricultură Iaşi confirmă şi ei că viile din judeţ nu au de suferit în această perioadă. „În momentul acesta, oficial, nu este nicio podgorie calamitată şi nici nu a venit la noi nici un fermier să se plângă de lucrul acesta. Sunt unele soiuri, în văi, unde e mai cald, unde e posibil să fi dat mugurii. La culturi, atâta timp cât este un strat de zăpadă, acestea nu sunt afectate. Problemă ar fi fost dacă era ger şi nu era zăpadă”, menţionează Roxana Florea, purtătorul de cuvânt al instituţiei ieşene. Cei care au de pierdut în această perioadă sunt ieşenii care au sere şi care au apucat să-şi scoată plantele din răsadniţe şi să le planteze în solarii, direct în pământ. Aceştia trebuie să facă investiţii mari zilele acestea în lemne sau rumeguş, pentru a încălzi serele, altfel toată munca lor s-ar duce pe apa sâmbetei. Pentru încălzirea unei răsadniţe, un legumicultor cheltuie în perioada rece în jur de 3.000 de euro.
În caz de calamitate, agricultorii trebuie să anunţe comisia locală de la primăria din localitate, aceasta se deplasează pe teren să constate ce pagube s-au produs, iar în termen de 10 zile trebuie să trimită situaţia la Agenţia pentru Plăţi şi Investiţii în Agricultură. Doar după elaborarea unui act normativ de la Guvern, agricultorii afectaţi pot primi despăgubiri. Iniţial trebuie identificată zona calamitată, apoi se stabilesc nişte sume, cum a fost şi acum doi ani la secetă. De cele mai multe ori, în cazul calamităţilor, singura soluţie este întoarcerea culturii.
Meteorologii au anunţat că frigul va ţine până la sfârşitul acestei săptămâni. Pentru ca o cultură să fie calamitată, iar agricultorul să fie despăgubit de stat, pagubele trebuie să fie de cel puţin 30% din suprafaţa cultivată. Anul trecut îngheţurile târzii şi zăpezile căzute în perioada 15-22 aprilie au distrus culturile fructifere în proporţii cuprinse între 30% şi 95%, cei mai afectati fiind merii, cireşii, nucii şi piersicii. Podgoriile din centrul viticol Copou au avut atunci pierderi de producţie de 95 % la soiurile pentru vin Fetească albă şi Muscat Ottonel, amplasate pe văi şi de 70% la soiul pentru struguri de masă Chasselas dore.
Îți recomandăm
