Cânepă, ambrozie şi alte amenzi

Călătorii prin ţară, ce poate fi mai potrivit anotimpului? Dar oare suntem măcar 10% conştienţi de câte pericole ne pasc la orice pas, în orice loc am merge?

Să începem o excursie imaginară de acasă până în punctul X aflat în afara localităţii de domiciliu şi să vedem ce ni se poate măcar teoretic întâmpla. Deocamdată luăm în considerare doar posibilele încălcări ale legilor de care suntem noi responsabili, nu intrăm în cele de care sunt alţii că ne-ar trebui un an întreg, şi doar situaţia în care mergem cu maşina personală.

La ieşirea din bloc sau din curte, în primul rând, va trebui să plătim din start amendă pentru parcarea pe loc nepermis pentru că, deh, în oraş e cam nasol cu parcările şi ne punem maşinile pe unde mai putem şi noi, iar majoritatea locurilor nesemnalizate ca atare sunt pe teritoriu ilegal.

După ce facem acest lucru, pornim în sfârşit la drum. Atenţie mare însă, depăşirea chiar şi cu 1 km/h a vitezei legale poate scoate bănuţi din portofel. Că nu o păţim atât de des, e datorită faptului că pur şi simplu poliţia nu e pe fază, însă nu ne putem baza pe asta. Trebuie să ţinem, de asemenea, cont de faptul că din 2018 nici măcar nu mai putem da vina pe radar, pentru că s-a scos "marja tehnică de eroare admisă de +/- 3 km/h la viteze de până la 100 km/h şi de +/- 3% din valoarea vitezei înregistrate în cazul vitezelor de peste 100 km/h în cazul radarelor aflate pe autoturisme staţionate, iar dacă aparatul radar era montat pe o maşină aflată în mişcare din dotarea Poliţiei Rutiere «ajutorul» şoferilor era de 4 km/h la viteze de până la 100 km/h şi de +/- 4% din valoarea vitezei înregistrate în cazul vitezelor de peste 100 km/h". Trebuie, aşadar, să ne convingem că toate aparatele radar ale Poliţiei Rutiere sunt perfecte şi că toţi agenţii sunt pe teren şi cu ochii pe noi.

Apăsăm cu grijă pe acceleraţie astfel încât acul vitezometrului să se plimbe doar cu plus/minus 9 km faţă de limita legală (50 km/h în localitate, 90 km/h în afara localităţii, 100 km/h pe drumuri expres sau europene, 130 km/h pe autostrăzi). Să zicem că reuşim cu greu să menţinem limita de viteză legală, claxonaţi fiind de toţi colegii de trafic care se grăbesc şi care nu sunt atât de corecţi cu legea ca noi. Apropo de asta ar fi bine să nu răspundem nimănui cu vreun gest obscen pentru că riscăm şi acolo o amendă pentru conflict în trafic: "şoferii agresivi sunt sancţionaţi cu 6 până la 8 puncte amendă şi chiar suspendarea permisului pentru o perioadă de 60 de zile. Printre manevrele care se încadrează la «şicanat» în trafic se numără schimbatul succesiv al benzilor pentru depăşirea coloanelor, claxonatul excesiv sau condusul pe trotuar. Totodată, aceştia pot primi şi o amendă, iar valoarea unui punct-amendă a ajuns la 190 de lei, de la 1 ianuarie 2018"…

Buuun. Să zicem că ai reuşit să ieşi din oraş respectând toate regulile la sânge. Toţi din maşină sunteţi încă teferi şi cu moralul ridicat, gata de marea aventură. Atenţie mare la intrarea şi ieşirea din localităţi, precum şi în dreptul trecerilor de pietoni unde trebuie să frânăm brusc de la 90 la 50 km/h, respectiv de la 50 la 30 km/h, sau să accelerăm brusc pentru a reveni în limita corespunzătoare.

Să nu vă treacă prin cap să opriţi pe marginea drumului în locuri nemarcate sau amenajate corespunzător. Se pot încasa amenzi frumuşele dacă lăsăm copilul să urineze oriunde. Pe loc public e rost de 200 lei amendă conform Legii 61/1991, pe loc privat te poate da proprietarul în judecată.

Apropo de asta, atenţie mare! În acest anotimp, dacă suntem în porumb la o treabă mică sau mare, riscăm o amendă şi poate chiar dosar penal pentru că suntem surprinşi în posesia de cannabis, fiindcă, nu ştiu câţi observăm, dar marginile drumurilor din România sunt ticsite de plante din acestea, şi când spun ticsite nu exagerez cu nimic. Prin unele zone poţi filma secvenţa din Amintiri din Copilărie a lui Ion Creangă cu Nică la furat cireşe când a făcut toată cânepa mătuşii Măriuca palancă la pământ. Îmi amintesc şi acum exclamaţiile unui amic american venit la noi în vizită la vederea splendidelor plante care se înălţau mândre şi libere spre cer la orice pas: "F@%$ me! This is better than Cuba!"

Totuşi gluma-i glumă, dar mai bine vă abţineţi de la nevoile fiziologice până la următoarea staţie de benzină. Potrivit Legii nr.143/2000 constituie infracţiuni "cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi". Cu alte cuvinte, nu ai voie să te apropii de aşa ceva!…

Când ajungi la destinaţie să ai grijă cu parcarea, depozitarea şi selectarea gunoiului, limita de zgomot, protejarea mediului înconjurător, dreptul animalelor, dreptul copilului, dreptul femeii, dreptul minorităţilor. Orice încălcare poate avea repercusiuni neplăcute.

În sfârşit, dacă reuşeşti să ajungi cu bine înapoi acasă, după câteva zile de "vacanţă", să ai grijă că poţi găsi în poştă o notificare că eşti fericitul posesor al câtorva plante de ambrozie care se leagănă vesele la poarta ta şi care, prin lege, sunt interzise, amenzile fiind foarte mari. În august înfloresc şi provoacă alergii urâte unora. Să nu cumva să le arzi pentru că focul deschis este interzis. Nici măcar în curtea ta nu-l mai poţi face, strămoşii noştri fiind mult mai fericiţi din acest punct de vedere. Sunt amenzi cu sume între 1000 şi 2500 de lei (articolul 1 din Hotărârea de Guvern nr. 537 din 6 iunie 2007 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele de prevenire şi stingere a incendiilor şi articolul 3: se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei arderea resturilor vegetale, gunoaielor, deşeurilor şi a altor materiale combustibile, fără obţinerea permisului de lucru cu foc şi fără luarea măsurilor pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăţi; amenajarea locurilor pentru utilizarea focului deschis în condiţii şi la distanţe care favorizează propagarea focului la construcţii, depozite, culturi agricole, păduri, plantaţii şi alte vecinătăţi). Nici să nu le arunci la gunoi pentru că iarăşi sunt amenzi, resturile vegetale se colectează separat.

Din fericire, ăsta e doar un scenariu fictiv şi nerealist pentru că, Slavă Domnului!, la noi doar ameninţările există, faptele mai puţin… Aşa că poţi merge liniştit cu ce viteză vrei, poţi parca unde "vrea" muşchii tăi, poţi urina în vânt de pe capota maşinii, dacă îţi face plăcere, poţi umple portbagajul de cânepă – dar degeaba o faci pentru că e din aia industrială – poţi da foc la tot gunoiul din curte fără frică. Nimeni n-o să te deranjeze, marja ca să fii prins este extrem de mică, iar dacă se întâmplă, poţi oricând mitui uşor agentul constatator…

Dacă totuşi aduci cânepă acasă şi nu ai ce face cu ea, poţi să urmezi sfatul Adei Milea dintr-un cântec: "Din cânepă am făcut nişte plăcinte/ Din cânepă am făcut ciorbă fierbinte/ Din cânepă am făcut nişte friptură/ Din cânepă am extras băutură/ Avem cânepă cu unt şi cânepă prăjită/ Cânepă bătută şi cânepă rumenită/ Cânepă la grătar sau cânepă în sos de cânepă/ Salată de cânepă, tocană de cânepă/ Răcitură de cânepă, pârjoale de cânepă/ Tochitură de cânepă, sarmale de cânepă/ Zacuscă de cânepă, shaorma de cânepă etc…"

Briscan Zara este scriitor şi publicist