Cât costă şi de ce se face. Ziua Comunei: Bun prilej de campanie electorală pentru primarii din Iaşi

Când UE plăteşte pentru hramul comunei

Primarul din Bălţaţi s-a descurcat cu chel­tuieli minime: „Dintotdeauna, comuna Bălţaţi şi-a organizat ziua numai din sponsorizări.

“ Vasile Aştefanei ne-a dezvăluit se­cretul prin care bugetul Consiliului Lo­cal rămâne practic neatins: „Noi avem un proiect cu finanţare europeană prin care suntem obligaţi, prin componenta cultu­rală – am cumpărat nişte utilităţi gen sce­nă, scaune, cortul de festivităţi – suntem obligaţi timp de cinci ani să organizăm Ziua Comunei.“

Primarul a precizat că doar mediatizarea tv, „trimisă la UE ca să demonstrăm că ne-am respectat obligaţia“, este finanţată din bugetul local, în vreme ce activităţile şi artiştii au primit bani din sponsorizări. Şansa celor din Bălţaţi a fost Măsura 3.2.2, prin care au obţinut 2,5 mili­oane de euro printr-un proiect depus la Agen­ţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR). Acesta prevedea extinderea reţelelor de apă şi canalizare, reconstruirea centrului de zi pentru bătrâni şi asigurarea dotărilor necesare evenimentului de promovare a tradiţiilor locale – ziua comunei Bălţaţi.

Sărbătoare cu plombe

La Movileni, ziua comunei a prilejuit şi peticirea Drumului Judeţean 282 – prins de altfel în uriaşul proiect de modernizare Axa Rutieră strategică 1 Iaşi-Suceava. Până la derularea stufoaselor etape birocratice şi începerea lucrărilor, drumul degradat este doar plombat pe ici pe colo. Dincolo de problema carosabilului „bombardat“, ziua comunei a strâns mai toată suflarea comunei.

Primarul Mihai Plumbu ne-a declarat că festivităţile au costat bugetul local 17.500 de lei, sumă dublată de sponsorizări.

Ziua Diasporei

La Scobinţi, sărbătoarea comunei a fost marcată pe 20 august, iar organizarea a costat aproximativ 160.000 de lei, sumă suportată de administraţia locală pe din două cu sponsorii.

„Din 2011 n-am mai organizat manifestări de ziua comunei şi foarte mulţi oameni şi-au dorit acest lucru“, ne-a spus primarul Gheorghe Hriţcu. Pe lângă Centenar, ca motiv de organizare a festivităţilor, el a invocat şi întoarcerea acasă a celor care în restul anului muncesc în străinătate. „Avem 8000 de locuitori şi cam 1500, poate chiar 2000, sunt plecaţi la muncă, unii pe o perioadă mai lungă, alţii la munci sezoniere“, a explicat primarul.

Pe 20 august a fost şi ziua comunei Vlădeni. Festivităţile au costat aproximativ 40.000 de lei, ceva mai mult de jumătate din bani fiind contribuţia bugetului local, iar restul – din sponsorizări.

„E singurul eveniment care se întâmplă într-un an de zile într-o comunitate rurală ca a noastră. Eram foarte hotărâţi să renunţăm, dar oamenii au vrut să fie. Noi nu am avut o tradiţie, nu am sărbătorit foarte mulţi ani“, ne-a declarat primarul Cătălin Brînzanu. El a adăugat că cei care se întorc acasă în august au cerut cel mai insistent organizarea acestei serbări.

La Răducăneni, sărbătoarea tradiţională a comunei a fost devansată cu o lună, din prima duminică a lunii octombrie, în prima duminică a lui septembrie, tocmai pentru ca diaspora, cei veniţi acasă în concedii, să se poată bucura de eveniment.

Primarul Viorel Ilie ne-a precizat că suma prevăzută la începutul anului pentru festivităţi nu a fost cheltuită decât pe jumătate, respectiv 20.000 de lei, deşi sponsorii nu au fost la fel de numeroşi ca în alte părţi.

Interzis sponsorilor

Avantajul de a fi suburbie a municipiului Iaşi şi puterea rezultată din investiţiile şi extinderea continuă a Tomeştiului (14.000 de locuitori) s-a văzut clar în weekendul de Sf. Maria „mică“. Primăria a organizat, fără ajutor extern, nu una, ci două zile de manifestări – de la concerte până la acţiuni dedicate copiilor şi premierea cuplurilor care au aniversat nunta de aur.

„Cu sponsorizările nu facem nimic. Dacă cineva îţi acordă o sponsorizare, nu ţi-o dă pe degeaba, o face cu un scop. Primăria Tomeşti îşi poate permite la ora actuală să organizeze din bugetul propriu Zilele Comu­nei“, ne-a declarat primarul Ştefan Ti­mofte.

Aici, festivităţile au durat două zile, 8 şi 9 septembrie, iar suma pusă la bătaie de Consiliul Local s-a ridicat la 80.000 de lei.

Unde sărbătoare nu e, banii se duc pe proiecte

„Am reorientat banii în cofinanţări la şcoli, grădiniţe. Avem multe proiecte şi trebuia să punem cofinanţări şi i-am dat acolo“, ne-a explicat primarul din Cristeşti ce a făcut cu fondurile care s-ar fi dus pe festivităţile de ziua comunei, dacă s-ar fi organizat.

„Noi am prins în bugetul pe anul 2018 500 de milioane (de lei vechi, n.r.) pentru ziua comunei, urmând să mai facem rectificare, că nu ajungeau banii ăştia. Plus sponsorizările, se adunau un miliard jumate“, a spus Constantin Bolo­han, invocând experienţa anilor trecuţi.

El a adăugat că s-a consultat cu oamenii şi a stabilit apoi ca suma iniţală, de 50.000 de lei, să fie folosită la dispensarul aflat deja în lucru, la o grădiniţă şi la o şcoală – reabi­litarea, modernizarea şi dotarea acestora fiind în prezent în procedură de licitaţie.

După 30 de ani, fără griji şi fără bani

La Ungheni nu s-a organizat nimic, însă din alt motiv: nu există un cămin cultural care să preia o parte din manifestările zilei comunei.

„Am trimis solicitare la Compania Naţională de Investiţii, avem un proiect pe care l-am depus în două locuri, dar nu se finanţează cămine noi, doar reabilitări ale celor vechi“, ne-a declarat primarul Iulian Marcu. În comună a existat un cămin cultural, la Bosia, dar cei de acolo „au avut grijă la Revoluţie să-l dărâme“, a spus primarul – care speră că se va face unul, chiar şi cu fonduri locale.