Cât de expus e Iaşul la o criză economică globală?

Cel mai probabil, creşterea va continua într-un ritm asemănător şi în 2023, fiind susţinută deopotrivă de intrarea pe piața locală a unor noi companii multinaționale, dar şi de către extinderile de activitate ale principalelor companii multinaționale sau naționale care s-au implantat în anii anteriori: Amazon, Microsoft, Visma, Vitesco, AMD, Hella, Cognizant Softvision.

Cum se face că avem o creştere a domeniilor IT peste capacitatea polului de talente Iaşi?

Cele mai multe estimări ale specialiştilor arată că Iaşul aduce pe piaţa IT între 1000 şi 1200 de absolvenţi ai facultăţilor şi secţiilor de profil din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” şi Universităţii Tehnice. Un număr de câteva sute de noi IT-işti pe piaţa locală produc şi şcolile informale, dar cumulând toate aceste surse, Iaşul nu poate produce mai mult de 1400 de absolvenţi IT pe an!

Atunci, cum este posibil ca mai mulţi ani la rând creşterea să fi fost şi de peste 2000 de angajaţi? Într-un interval în care scutirea de anumite taxe a favorizat domeniile IT-ului propriu-zis, e foarte posibil ca evoluţia numărului de angajaţi să se fi bazat şi pe reconversia unor angajaţi în interiorul companiilor pe codurile CAEN specifice. O modalitate de a mări salariile fără să se dreneze bani mulţi către bugetul de stat.

Schimbările din legislaţie, schimbări ce vor duce la eliminarea avantajelor pentru o bună parte a angajaţilor IT, vor afecta cu siguranţă ritmul de creştere al acestor domenii, dar nu pentru anul în curs, ci pentru intervalul 2023-2024.

O economie urbană din ce în ce mai dependentă de scara globală

La cei 15,7 mii de salariaţi se adaugă alţi peste 8,3 mii de salariaţi ce lucrează în serviciile externalizate non-IT, aşa încât, domeniile IT&Outsourcing cumulează la Iaşi aproximativ 24 de mii de angajaţi, ce reprezintă aproape 16% dintre angajaţii aglomeraţiei urbane ieşene, cam tot atât fiind reprezentată şi industria de transformare în structura angajaţilor ieşeni. La nivelul marilor oraşe româneşti, această pondere a domeniilor IT&Outsourcing e asemănătoare cu a Clujului sau a Timişoarei. Şi din această cauză, salariul mediu la Iaşi e al III-lea în ierarhia naţională (după cel al Clujului şi al Timişului, excluzând Bucureştiul şi judeţul Ilfov). E foarte posibil ca masa salarială cumulată a celor ce lucrează în aceste domenii la Iaşi să se apropie de 1/3 din masa salarială totală ce intră în aglomeraţie. Asta înseamnă că o bună parte a prosperităţii oraşului nostru e determinată de aceste domenii economice. Lucru îmbucurător, fără doar şi poate, dar această concentrare a bunăstării poate să fie şi punctul slab al economiei locale.

Câţi dintre IT-iştii ieşeni îşi dezvoltă propriile produse şi câţi lucrează în outsourcing?

E dificil de răspuns la o astfel de întrebare, aşa că voi apela la câteva opinii ale specialiştilor din domeniu. Prin 2017, Traian Luca, CEO la Gemini CAD Systems, afirma la o dezbatere PIN Magazin că mai puţin de 5% dintre salariaţii ieşeni din domeniu lucrează în companiile autohtone. E posibil ca situaţia să se fi schimbat între timp, dar nu radical. Outsourcingul domină în continuare. Ca să ne facem o idee despre cât de mult concentrează aceste domenii forţa de muncă, mai bine de 20% dintre cei 24 de mii de salariaţi lucrează în primele două companii din ierarhia angajatorilor locali: Amazon şi Continental. Mai sunt 27 de companii şi puncte de lucru cu un număr de angajaţi cuprins între 200 şi 700 de persoane şi peste 110 companii şi puncte de lucru al cărui număr de angajaţi e cuprins între 20 şi 200 de persoane. O estimare grosieră ar fi că peste 80% dintre angajaţii din domeniile IT&Outsourcing lucrează în aceste companii. Restul de aproximativ 4500 de angajaţi ar lucra în celelalte peste 1000 de firme şi puncte de lucru ce au sub 20 de angajaţi. Nu toţi cei ce lucrează în entităţile economice de peste 20 de angajaţi sunt din zona serviciilor externalizate. Iată câteva exemple de companii antreprenoriale ce îşi dezvoltă propriile produse: Romsoft, Adservio, Gemini CAD Systems sau Grapefruit. Dar, tot la fel de adevărat e şi faptul că e posibil să identificăm practica outsourcingului şi în rândul entităţilor economice cu sub 20 de salariaţi.

Economia outsourcingului e fragilă?

Tot Traian Luca, la aceeaşi dezbatere PIN Magazin, a insistat şi pe ideea că, fiind vorba de domenii susceptibile la delocalizare, într-o periodă de criză, mulţi oameni vor rămâne fără loc de muncă dacă se vor face concedieri în masă şi dacă aceste firme străine se vor retrage de pe piaţa românească. Din această perspectivă e necesară o strategie locală, care să concentreze eforturile unor actori diverşi – de la autorităţile locale şi regionale, la antreprenori, de la cei care lucrează în companiile multinaţionale, la creativi.

Să fim însă mai puţin pesimişti. În condiţii normale, la Iaşi încă e loc de creştere! (Pe săptămâna viitoare)

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi