Cauzele atentatelor cu bombă din România: certuri conjugale, răzbunări între interlopi și teroriști

luni, 31 mai 2021, 12:51
3 MIN
 Cauzele atentatelor cu bombă din România: certuri conjugale, răzbunări între interlopi și teroriști

Uciderea omului de afaceri Ioan Crișan cu ajutorul unui dispozitiv explozibil plasat în mașina sa nu a fost un atentat singular în România.

Încă din anii 90 România s-a confruntat cu bombe amplasate în mațini capcană, cauzele atentatelor fiind conflictele între facțiuni teroriste, reglări de conturi între interlopi, dar și afaceri conjugale. 

Până la uciderea omului de afaceri Ioan Crișan, în România au avut loc șapte atentate cu bombă.

1992 – Bomba din Herăstrău 

Cea mai puternică bombă artizanală dezamorsată de pirotehniștii români avea șase kilograme de exploziv plastic C4 și aproximativ 2.000 de bile de oțel de 11 milimetri diametru.Bomba a fost amplasat în portbagajul unui autoturism Citroen parcat pe aleea de acces către restaurantul Pescăruș din parcul Herăstrău si era alimentată de la bateria mașinii și acționată cu o telecomandă radio. Există suspiciuni că dispozitivul a fost creat de către un cetățean de origine iraniană, iar ținta principală era atunci un cetățean irakian.

1995 – Răzbunarea soției infidele

Un dispozitiv exploziv dintr-o mașină capcană a explodat în fața Palatului de Justiție din Suceava ucigând-ul pe polițistul care crezuse că o dezamorsase și rănind alte cinci persoane.  

Totul a pornit de la procesul de divorț dintre soții Adrian și Veta Borș. Căsătoriți în 1986. Acuzând infidelitatea soției, Adrian Borș a cerut divorțul. Cum proprietar în acte pe bunurile familiei era doar bărbatul, Veta Borș pus la cale asasinarea soțului pentru a rămâne cu toată averea: trei autoturisme, o moară, o cârciumă în Praxia, hanul „Dolce Vita” din Boroaia, un apartament și o casă la țară.

În noaptea de 8 spre 9 martie 1995, cu ajutorul Ionelei Pădureț, ospătar la „Dolce Vita”, recidivistul Neculai Pralea a instalat bomba artizanală sub mașina lui Adrian Borș, un Opel Kadett, parcată în fața locuinței acestuia.

Dispozitivul era compus din 200 de grame de dinamită, o capsă electrică și o baterie, toate introduse într-o cutie de dimensiunile 30x15x25 centimetri, prevăzută cu un magnet. Bomba, fixată pe caroserie avea un fir liber, neizolat, lăsat astfel în mod deliberat pentru a produce contactul electric la cel mai mic balans al mașinii.

Adrian Borș a mers o zi întreagă cu mașina, dar bomba nu s-a detonat. Când a parcat la Tribunalul Suceava, el a văzut bomba și a alertat poliția.

Locotenentul major Mihai Alupoae a desfăcut bomba de sub autoturism și crezând că a dezarmat-o a încercat să o transporte la autospeciala echipajului de pirotehniști.

A fost avertizat de un coleg despre firul desprins, a așezat bomba pe carosabil, moment în care s-a produs explozia. Mihai Alupoae a murit pe loc, fiind răniți grav lt.maj. Gheorghe Muraru și cpt. Dan Frăsineanu, și ușor col. Ioan Tcaciuc, subofițerii Ioan Abuhăencei și Constantin Todiraș și ținta atacului, proprietarul autoturismului, Adrian Borș.

Suspecții au fost prinși în doar câteva ore. Veta Borș a fost condamnată la 20 de ani de închisoare, iar ceilalți trei complici au primit închisoare pe viață. Neculai Pralea (33 ani) a fost acuzat de omor calificat și tentativă la omor, Veta Borș (33 ani) de instigare la omor, iar Ionela Pădureț (18 ani) și Vasile Ungureanu, zis Torpilă, au fost acuzați de complicitate la infracțiunea de omor calificat.

Mai mult, pe newsweek

Comentarii