Ce limbi, şi câte, se vorbesc în judeţul Iaşi? Care este cea mai cosmopolită localitate? Date surpriză

Mai multe decât în Municipiul Paşcani (unde au fost localnici care au declarat 5 alte limbi materne decât româna) şi oraşele Hârlău (2), Târgu Frumos (3) sau Podu Iloaiei (1).

7.000 de ieşeni din municipiu cu altă limbă maternă decât româna

În Judeţul Iaşi, dintr-o populaţie rezidentă de 760.774 de persoane, în datele recensământului nu există informaţii referitoare la limba maternă în cazul a 134.895 de locuitori (17,7% din total). Dintre cei care şi-au declarat limba maternă, în 99% din cazuri e vorba de limba română şi 1% (7.088) sunt cetăţeni care au o altă limbă maternă.

În judeţ, după limba română, limba romani e considerată de cei mai mulţi cetăţeni limba maternă (5.023), apoi limba rusă (800), italiana (179) şi ucraineana (112). Nu există niciun vorbitor de slovacă, iar limbile croată, rutenă şi cehă au fost marcate la totalul pe judeţ cu „*”, simbol folosit în statisticile recensământului pentru date confidenţiale.

În Municipiul Iaşi, dintr-o populaţie rezidentă de 271.692 persoane, 200.731 au declarat româna ca limbă maternă (73%), în timp ce pentru 25% din populaţie nu există informaţii disponibile referitoare la limba maternă, iar 455 de persoane au declarat că au o altă limbă maternă decât cele 20 cel mai frecvent întâlnite în România.

20% dintre cei care au altă limbă maternă decât româna, în municipiul Iaşi, au declarat că vorbesc limba romani, în timp ce următorul cel mai numeros grup e cel care are ca limbă maternă rusa. Limba idiş este totdată limba maternă în municipiul Iaşi pentru 23 de persoane, pe locul al zecelea după numărul celor care şi-au declarat o altă limbă decât româna ca fiind cea învăţată şi vorbită în familie.

În Municipiul Paşcani, în afară de limba română mai există vorbitori nativi de romani (146), rusă (20), ucraineană (3) şi italiană (6 persoane), în timp ce 13 persoane au spus că limba lor maternă, alta decât româna, nu apare pe lista celor 20 cel mai frecvent vorbite în România.

Populaţia din Hârlău vorbeşte nativ limbi care încep cu R: română (8.804), romani (3), rusă (3). Pentru 1.536 de persoane din cele 10.349 nu există date disponibile.

Oraşul Tg. Frumos are mai mulţi vorbitori nativi de romani decât Iaşul (319) şi mai mulţi vorbitori de rusă decât Paşcaniul (39) şi, în plus, are şi trei maghiari.

În Podu Iloaiei se vorbeşte româna şi romani (14 au declarat această limbă maternă).

În comuna Brăeşti, la o populaţie rezidentă de 3.135 de persoane, 3000 vorbeau româna şi 39 ucraineană. De altfel, localitatea Brăeşti este singura cu plăcuţe bilingve din judeţ.

Cele mai multe limbi native se vorbesc însă în Ciurea, Miroslava şi în Valea Lupului. În Ciurea, de exemplu, în afară de română, sunt 788 de vorbitori de romani, patru maghiari, trei turci, şapte ruşi, nouă italieni. E posibil să existe şi vorbitori de sârbă, armeană şi idiş, dar aceste date din comuna Ciurea nu se comunică. Miroslava e chiar cea mai diversă, după Municipiul Iaşi. În plus faţă de limbile vorbite la Ciurea, aici au fost şi persoane care au declarat ucraineana şi germana ca limbi materne.

În Valea Lupului nu există vorbitori nativi de maghiară, dar sunt de greacă (3).  Cea mai mare populaţie vorbitoare de rusă ar fi, conform datelor, în comuna Stolniceni Prăjescu (411 persoane din 800 în tot judeţul. Singurii tătari din judeţ sunt în Iaşi (3 persoane), iar vorbitori de ruteană sunt tot trei – în Iaşi şi Tg. Frumos.

Cei mai mulţi vorbitori de limba romani sunt în comuna Lungani. Dintr-o populaţie rezidentă de 6178 de locuitori, 3235 au declarat româna limba maternă şi 2.598, romani. Ştiaţi că cei mai mulţi vorbitori nativi de limba romani nu se găsesc în regiunea de Dezvoltare Nord-Est? De fapt, această regiune este abia pe locul al şaselea din opt regiuni, ca număr de vorbitori ce au limba maternă romani. Pe primul loc este regiunea Nord-Vest, acolo unde vorbitorii de limba romani (declaraţi) reprezintă 2% din populaţie. Ca pondere în populaţia rezidentă, Regiunea Nord Est (0,7%) este pe locul al şaptelea, înainte doar de Bucureşti-Ilfov (0,2%).

La nivelul ţării, maghiara este a doua cea mai vorbită limbă (limba maternă), după româna. 1.038.806 persoane au spus că maghiara este limba lor maternă, 199.050 – au spus că romani este limba maternă pentru ei, iar pe locul al treilea, cu cei mai mulţi nativi vorbitori de altă limbă decât româna au fost ucrainenii (40.861), urmaţi de turci (17.101), germani (15.943), ruşi (14.414) şi tătari (13.805).