Caută 
3 MIN
Libera circulaţie a persoanelor şi a mărfurilor este principalul avantaj al apartenenţei la Spaţiul Schengen. Dacă România nu este primită, creşterea economică a ţării este afectată, iar românii de rând vor sta în continuare la cozi la frontieră.
Efectul aderării unei ţări la Spaţiul Schengen este ridicarea controalelor între frontierele interne dintre statele membre Schengen. Se creează astfel o singură frontieră externă, unde controalele se desfăşoară conform unui set de reguli clare în materie de vize, migraţie, azil, precum şi măsuri referitoare la cooperarea poliţienească, judiciară sau vamală.
În prezent, Spaţiul Schengen include 26 de ţări:
– 22 ţări din Uniunea Europeană.
Toate statele UE fac parte din Schengen (Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia,Ţările de Jos, Ungaria), cu şase excepţii: Irlanda şi Marea Britanie (care au ales să nu devină membre şi au propriul spaţiu comun de călătorie), Bulgaria, Croaţia Cipru şi România.
– 4 ţări din afara Uniunii Europene – Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein.
Frontiera externă a spaţiului Schengen are o lungime de peste 50 000 km (aproximativ 80 % frontiere maritime şi 20 % frontiere terestre) şi include sute de puncte de trecere a frontierei aeroportuare, maritime sau terestre.
Aderarea la spaţiul Schengen reprezintă un avantaj pentru persoanele care vor să călătorească, indiferent de mijlocul de transport ales: avion, tren, autocar sau maşina personală. Pasagerii curselor aeriene nu vor mai aştepta la cozi în aeroport pentru controlul paşapoartelor.
Timp mai scurt de călătorie. Principalul avantaj adus de aderarea României la Schengen îl reprezintă libertatea de mişcare a cetăţenilor şi timpii mai scurţi de călătorie. Pentru România, aderarea la Schengen, împreună cu vecinul Bulgaria, ar însemna că nu vor mai exista controale la graniţă între: România şi Bulgaria, România şi Ungaria, Bulgaria şi Grecia. Astfel, între aceste state, trecerea frontierei se va putea realiza indiferent de oră şi prin orice loc, deşi cu un document de identitate valabil.
Ar dispărea şi puncte de frontieră, printre care: Negru Vodă, Vama Veche, Călăraşi, Giurgiu-Ruse, Zimnicea, Turnu Măgurele, Borş, Cenad, Nădlac, Turnu, Chişineu-Criş, Salonta, Satu Mare. Se reduc astfel cheltuieli cu angajaţii şi operaţiunile din aceste puncte de frontieră.
Dacă România va intra în Schengen alături de Bulgaria, vor dispărea timpii de aşteptare din punctele de trecere a frontierei terestre cu Ungaria şi Bulgaria, dar şi cu Grecia, potrivit informaţiilor Ministerului Afacerilor Interne.
Drumul prin Europa nu va mai fi marcat de opriri la graniţă, la trecerea dintr-un stat în altul. Libertatea de mişcare este maximă, iar mărfurile şi capitalurile circulă liber.
Toţi cetăţenii Uniunii Europene pot rămâne în alt stat membru ca turişti pe o perioada de până la trei luni, în baza unui paşaport sau card de identitate valabil.
De asemenea, pot lucra şi locui într-un alt stat membru cu dreptul de a fi trataţi în acelaşi mod ca cetăţenii ţării respective. Antreprenorii beneficiază de libertatea de stabilire în statul pe care îl aleg, iar studenţii au dreptul de a studia în orice stat membru.
Cititi mai multe pe newsweek.ro
