Curtea Internaţională de Justiţie respinge cererea de încetare a focului în Gaza

Printr-o serie de voturi aproape unanime, Curtea a cerut Israelului să se asigure că forțele sale armate nu încalcă Convenția privind Genocidul și să pedepsească incitarea la genocid, cerând să raporteze la Haga cu privire la conformarea la acestea. Cu toate acestea, curtea nu a mers până la a ordona obiectivul fundamental pe care Africa de Sud și aliații săi l-au căutat: încetarea răspunsului militar al Israelului la atacurile lansate de Hamas la 7 octombrie din Gaza.

Curtea a cerut, de asemenea, eliberarea imediată și necondiționată a ostaticilor pe care Hamas i-a luat din Israel.

Decizia ar putea acționa ca o contragreutate la creșterea opoziției internaționale față de campania militară a Israelului în Gaza. Potrivit autorităților palestiniene, peste 25.000 de persoane, majoritatea femei și copii, au fost uciși acolo de la începutul ostilităților, cifrele acestora neefectuând o distincție între combatanți și civili.

 „Ca orice țară, Israel are dreptul inerent de a se apăra”, a declarat prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu la scurt timp după decizie. „Încercarea vicioasă de a nega Israelului acest drept fundamental reprezintă o discriminare evidentă împotriva statului evreu și a fost just respinsă.”

Ministrul de externe al Autorității Palestiniene, Riad Malki, a spus că decizia înseamnă că „statele au acum obligații legale clare de a opri războiul genocidar al Israelului împotriva poporului palestinian din Gaza și de a se asigura că nu sunt complici”.

Hotărârea a fost primită cu ușurare în Israel deoarece curtea nu a ordonat țării să suspende războiul său din Gaza sau să declare că Israelul comite genocid.

„Retorica nu a fost optimă pentru Israel, dar nu prevăd că aceasta va duce la reacții politice sau economice internaționale”, a spus Barak Medina, un cercetător în domeniul dreptului și profesor la Universitatea Ebraică din Ierusalim.

Dar unii observatori au sugerat că procedurile generale ale instanței ar putea afecta în mod negativ poziția Israelului în opinia publică globală, sporind atenția internațională asupra victimelor civile extinse din Gaza.

"Nu cred că Israel are multe motive de sărbătoare astăzi, chiar dacă sunt sigur că liderii săi sunt ușurați că nu există o ordine formală de oprire a războiului", a declarat Temar Megiddo, lector senior în relații internaționale la Universitatea Ebraică.

Africa de Sud, susținută de Autoritatea Palestiniană, a depus acuzația de genocid la începutul acestui an în fața Curții Mondiale, o ramură judiciară a Națiunilor Unite. A solicitat o ordine preliminară care să oblige Israelul să înceteze operațiunile militare din Gaza în timp ce se desfășoară procedurile legate de acuzația de genocid.

Israelul a răspuns afirmând că acționează în autoapărare pentru eliberarea ostaticilor și eliminarea unei amenințări teroriste după masacrul din 7 octombrie, în care Hamas a ucis aproximativ 1.200 de oameni din Gaza.

În timpul argumentelor susținute acum două săptămâni la Haga, Africa de Sud a prezentat răspunsul militar al Israelului la atacul Hamas drept continuarea unei campanii împotriva palestinienilor începută odată cu înființarea statului evreu în 1948.

Pentru a demonstra intenția Israelului de a elimina palestinienii din Gaza, avocații Africii de Sud au invocat comentariile furioase ale liderilor israelieni după atacul Hamas, printre acestea aflându-se remarcile ministrului apărării Yoav Gallant că Israelul "se luptă cu animale umane" și trebuie să "elimine totul".

În replică, Tal Becker, consilier juridic în Ministerul de Externe al Israelului, a calificat acuzația de genocid drept "calomnie, concepută pentru a nega Israelului dreptul de a se apăra conform legii în fața atacului terorist fără precedent cu care continuă să se confrunte." A afirmat că, în timp ce Israel respectă legile războiului, acele legi iau în considerare faptul că războiul implică inevitabil victime civile. Hamas, a spus el, a exacerbatt suferința plasând luptătorii și aprovizionarea în zone și facilități civile, transformându-le în ținte legitime.

Mulți israelieni au exprimat indignare față de faptul că răspunsul militar al țării la atacurile Hamas lansate din Gaza este pus în aceeași categorie cu exterminarea sistematică a șase milioane de evrei de către Germania nazistă în timpul Holocaustului.

Pentru a-și susține argumentul, Israelul a declasificat deciziile cabinetului de război ca dovadă că lucrează pentru a asigura ajutor umanitar destinat palestinienilor din Fâșia Gaza și a sugerat promovarea construcției de spitale de campanie. Echipa legală a Israelului a eliberat și directive zilnice ale armatei pentru soldați, conform cărora atacurile "vor viza exclusiv ținte militare."

Curtea Mondială are 17 membri: 15 membri permanenți, inclusiv președinta sa americană, Joan Donoghue, și doi judecători temporari, unul numit de Africa de Sud și unul de Israel. Alți judecători din componență provin din Australia, Brazilia, China, Franța, Germania, India, Jamaica, Japonia, Liban, Maroc, Rusia, Slovacia, Somalia și Uganda.

Cu doi ani în urmă, într-un caz privind Convenția privind Genocidul adusă de Ucraina împotriva Rusiei, ICJ a fost remarcabil de unită în a ordona Moscovei să înceteze operațiunile militare în Ucraina; doar judecătorii chinezi și ruși au fost în dezacord.

Statele Unite și alte națiuni occidentale au respins acuzația de genocid împotriva Israelului ca neîntemeiată. Vorbind mai devreme în acest an la Tel Aviv, secretarul de stat Antony Blinken a numit acuzația „deosebit de jignitoare, având în vedere că cei care atacă Israelul – Hamas, Hezbollah, houthiștii, precum și susținătorul lor, Iranul – continuă să cheme deschis la nimicirea Israelului și la uciderea în masă a evreilor.”

Însă în lumea în curs de dezvoltare, cazul Africii de Sud a primit sprijin din partea țărilor care variază de la Brazilia la Bangladesh și de la grupurile multilaterale precum Organizația Cooperării Islamice, un grup de țări cu majoritate musulmană.

Sprijinul Africii de Sud pentru eforturile palestinienilor de a obține statalitate a fost constant încă de când partidul Congresului Național African a ajuns la putere în 1994. Cauza palestiniană este văzută în mod larg ca analogă cu propria luptă a ANC împotriva apartheidului.

„Africa de Sud are într-adevăr o responsabilitate morală de a sta întotdeauna alături de cei asupriți, deoarece venim dintr-o istorie de luptă, o istorie de căutare a libertății, o istorie în care credem că fiecare persoană merită demnitate umană, justiție și libertate”, a declarat mai devreme în acest an Naledi Pandor, ministrul de externe al Africii de Sud. „Aceasta este singura motivare pentru care am făcut acest pas major ca țară.” (Traducere din The Wall Street Journal)