De ce sunt mai multe femei căsătorite comparativ cu bărbaţii?

În penultima zi a anului trecut, Institutul Naţional de Statistică a furnizat datele provizorii de la Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor runda 2021. Din publicaţia „Analiza gradului de satisfacţie a utilizatorilor de date statistice” – cercetare prevăzută în Programul Statistic Naţional Anual (PSNA), ştim că utilizatorii de statistici oficiale (mass-media, cercetători, universitare, agenţi economici, publicul larg) sunt interesaţi mai ales de acele date care descriu evoluţia pieţei muncii (ocuparea, şomajul, câştigurile salariale, costul forţei de muncă), statistica preţurilor (indicii preţurilor de consum/ inflaţia) şi date despre populaţie (volumul, structura, dinamica populaţiei).

Cum era şi firesc, în prima săptămână din 2023, au apărut o serie de articole de informare/ interpretare/ analiză pe baza datelor la la RPL 2021. În cele mai multe articole s-a subliniat ceea ce ştiam deja, că rămânem tot mai puţini şi tot mai îmbătrâniţi. De la RPL 2011, populaţia României a scăzut cu 1,1 milioade de persoane, fiind la momentul de referinţă al RPL 2021 (1 decembrie 2021 ora „0”) de 19.053.815 persoane. Când ne referim la populaţia potrivit datelor provizorii de la RPL 2021, avem în vedere cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie care, în ultimele 12 luni faţă de momentul de referinţă al recensământului, au avut reşedinţa obişnuită de teritoriul României. Se subînţelege că cetăţenii cu domiciliul în România care au fost plecaţi mai mult de 12 luni, înainte de momentul de referinţă al RPL 2021, nu intră în calculul populaţiei rezidente (stabile) a ţării. Încă mai sunt cunoscuţi, colegi, prieteni care întreabă „dacă cei plecaţi în afară au fost luaţi în calcul la stabilirea populaţiei ţării”…

Chiar dacă a pierdut 11.674 de persoane, faţă de RPL 2011, Iaşul a rămas cel mai populat judeţ din ţară (760.744 persoane, cf. datelor provizorii de la RPL 2021), cum bine sublinia Radu Meşnită într-un articol din Ziarul de Iaşi. Din comunicatul INS privind datele provizorii de la RPL 2021 aflăm că, din cele 42 de judeţe (inclusiv municipiul Bucureşti), 39 au pierdut din numărul de locuitori. Doar trei judeţe au câştigat populaţie, comparativ cu recensământul din 2011: judeţul Ilfov care a câştigat 153,9 mii locuitori, Bistriţa-Năsăud cu un plus de 9,8 mii de locuitori şi Suceava cu o creştere de 7,7 mii locuitori. După ce s-au făcut calcule şi s-au întocmit clasamente, jurnalista Florentina Bălăşoiu de la Ştirile ProTV, mi-a adresat următoarea întrebare: de ce sunt căsătorite mai multe femei comparativ cu bărbaţii, potrivit datelor preliminarie de la RPL 2021? Întrebarea sugerează o contradicţie aparentă din moment ce, în România, căsătoria este definită ca fiind uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie, încheiată în condiţiile legii (nu sunt permise/ legiferate căsătoriile între persoanele de acelaţi sex, poligamia ş.a.m.d). Şi, totuşi, conform datelor provizorii pentru RPL 2021 comunicate de INS, circa jumătate din populaţia rezidentă (47,9%) cuprinde persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Sunt căsătoriţi 4.495,5 mii bărbaţi şi 4.629,7 mii femei. Două persoane din 5 nu au fost niciodată căsătorite, iar persoanele văduve reprezintă 5,2% din totalul populaţiei rezidente.

Situaţia nu este neapărat inedită. Şi la RPL runda 2011 au rezultat mai multe femei căsătorite în raport cu bărbaţii. La momentul de referinţă al recensământului trecut (20 octombrie 2011) erau căsătoriţi 4.818,4 mii bărbaţi şi 4.868,8 mii femei. Rezultatele de la RPL 2011 mai arată că două persoane din 5 nu au fost niciodată căsătorite, persoanele văduve reprezentau o zecime din totalul populaţiei stabile, iar persoanele divorţate deţineau o pondere de 4,2%. În uniune consensuală au declarat că trăiesc 745,5 mii persoane.

Deşi căsătoria şi divorţul sunt tratate ca evenimente demografice, totuşi, se deosebesc esenţial de celelalte două evenimente – naşterea şi decesul. Dacă la naştere şi deces este evident caracterul dual (biologic şi social), în ceea ce priveşte căsătoria şi divorţul „biologicul” este exclus din producerea acestor două evenimente. Căsătoria şi divorţul sunt mai degrabă condiţionate social, ţin de actul de voinţă al subiecţilor, cauzele sociale, legale, cutumiare sunt determinante în cazul acestor evenimente (socio)demografice.

Din datele INS rezultă că la RPL runda 2021 sunt cu 134,2 mii mai multe femei căsătorite comparativ cu bărbaţii, iar la RPL runda 2021 au fost cu 50,4 mii mai multe femei căsătorite decât bărbaţii. Observăm că numărul femeilor căsătorite în raport cu bărbaţii a crescut în ultimul deceniu (+84,4 mii femei căsătorite). Care oare să fie explicaţia? Cine ne ajută mai mult în explicarea acestei situaţii: demografia, sociologia populaţiei, economia? Aici nu contează faptul că femeile sunt în număr mai mare decât bărbaţii (51,5% persoane de sex feminin şi 48,5% persoane de sex masculin, cf. datelor provizorii RPL 2021), cum am fi tentaţi să credem la o primă evaluare a situaţiei în discuţie.

Răspunsul la întrebarea pe care mi-a adresat-o jurnalista Florentina Bălăşoiu (Ştirile ProTV) porneşte de la definiţia populaţiei rezidente (stabile) de la momentul de referinţă al recensământului, anterior menţionată. La momentul recenzării, pe teritoriul României, se aflau mai multe femei căsătorite decât bărbaţii deoarece aceştia din urmă erau plecaţi în străinătate pentru diverse motive (muncă, studii etc.) pentru o perioadă de peste 12 luni calendaristice, situaţie în care nu mai sunt luaţi în calculul efectivului populaţiei rezidente. O altă explicaţie pentru faptul că sunt mai multe femei căsătorite comparativ cu bărbaţii este că soţiile care aveau reşedinţa obişnuită pe teritoriul ţării noastre la momentul de referinţă al RPL erau măritate şi cu cetăţeni străini care nu aveau reşedinţa obişnuită pe raza administrativ-teritorială a României.

Din discuţiile cu colegii mei din cadrul Serviciului de Statistică Socială, Demografie şi Forţă de muncă, care lucrează la culegerea, introducerea şi verificarea (corectitudinea şi completitudinea) datelor din buletinele statistice pentru căsătorie, am aflat că, per ansamblu, sunt mai multe femei românce care se căsătoresc cu cetăţeni străini comparativ cu situaţia inversă. De ce se căsătoresc mai multe românce cu bărbaţi din străinătate? La această întrebare putem afla răspunsul doar prin cercetări sociologice cantitative (bazate pe date furnizate de anchetele demografice ale INS) şi calitative (întrevedere, interviu, focus group). În general, oamenii se căsătoresc din dragoste, deoarece au anumite afinităţi psihice şi/sau fizice, din interes (bani, siguranţă, confort material), pentru experienţă (curiozitate) maritală şi altele.

Ca ipoteză de lucru, avansăm faptul că femeile au o mai mare disponibilitate/ flexibilitate în depăşirea unor bariere (limitări) socioculturale în încheierea unei căsătorii cu un bărbat de altă naţionalitate şi acceptarea altor valori, cutume şi principii de convieţuire în cadrul cuplului marital. În utimele decenii, familia românească a evoluat destul de mult, de la modelul eminamente tradiţional către familia (post)modernă mai democratică în interior şi mai deschisă cultural spre exterior. A crescut vârsta medie la prima căsătorie a femeii, a apărut şi fenomenul de „amânare a căsătoriei”, al naşterii copiilor. Femeile sunt tot mai emancipate, preocupate de cariera profesională şi dezvoltarea personală, deschise spre experienţe culturale diverse.

Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi