Caută 
1 MIN
Soluţiile digitale pot schimba radical modul în care sunt prestate serviciile de asistenţă medicală şi sănătate pentru pacienţi, în condiţiile unor costuri rezonabile pentru aceştia. Digitalizarea serviciilor de sănătate contribuie la transferul de informaţii şi cunoştinţe între toate ţările membre UE, contribuind la generarea unei reacţii rapide, coerente şi unitare în prevenirea unor infecţii, cum a fost şi pandemia de COVID-19, pentru diagnostic şi tratament medical de specialitate în patologii complexe.
Recent, am participat la un focus group organizat de Fundaţia „Alături de Voiˮ (ADV) România, în parteneriat cu Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC) din România, cu scopul de a testa viabilitatea unei platforme digitale care îşi propune să furnizeze servicii de sănătate mentală şi bunăstare în comunitate: evaluarea şi monitorizarea stării de sănătate, consultaţii psihiatrice, consiliere psihologică, dezvoltare personală, asistenţă în situaţii de criză, orientarea persoanelor către servicii de bunăstare personală (sport, fitness, managementul stresului, somn adecvat, alimentaţie sănătoasă, cultivarea relaţiilor pozitive şi evitarea substanţelor riscante) pe o rază de 5 km în jurul reşedinţei obişnuite. În acest context am discutat despre serviciile de medicină mobilă, telemedicină, serviciile de sănătate în format digital.
Prima chestiune discutată a fost despre accesul populaţiei la tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, în condiţiile în care multe companii, organizaţii, autorităţi publice au dezvoltat platforme digitale pentru utilizatorii serviciilor (private, publice) pe care persoanele interesate le utilizează motivaţi fiind de rapiditatea comunicării, economie de timp, comoditate. Conform Eurostat, în anul 2022, 91% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani din UE au folosit internetul, dintre care 75% au cumpărat sau au comandat bunuri sau servicii pentru uz privat. Proporţia cumpărătorilor electronici a crescut de la 55% în 2012, la 75% în 2022, o creştere de 20 de puncte procentuale (pp). Între 2012 şi 2022, creşterea utilizatorilor de internet pentru cumpărarea de bunuri şi servicii a fost spectaculoasă în Estonia (+47 pp), Ungaria (+43 pp), Cehia şi România (+41 pp).
Oficiul european de statistică mai arată că, în anul 2022, 89% din gospodăriile din România au avut acces la reţeaua de internet de acasă, în creştere cu 13 puncte procentuale faţă de anul 2017. O fi România una dintre cele mai sărăce ţări din UE (34,4% persoane în risc de sărăcie sau excluziune sociale cf. Eurostat 2022), dar acces la internet şi smartphone-uri au până şi copiii din cele mai năpăstuite sate. În aceste condiţii, furnizarea sau accesarea serviciilor medicale „la distanţăˮ nu mai constituie demult un impediment.
Telemedicina a luat amploare mai ales în timpul pandemiei de COVID-19 ca alternativă la sistemul „clasicˮ de consultaţii medicale, cu scopul de a asigura accesul pacienţilor la asistenţa medicală, în condiţii de restricţii sanitare (distanţare fizică, izolare, carantină). Pacienţii au luat legătura cu medicii de familie prin telefon, e-mail, serviciile de mesagerie furnizate de reţelele de socializare. Beneficiind de tehnologia informaţiei şi comunicaţii se pot efectua consultaţii medicale, se poate trimite dosarul (istoricul) medical al pacientului sau rezultatele unor analize de laborator, se pot reactualiza reţete cu medicamentele necesare pentru rezolvarea unor afecţiuni.
După sfârşitul pandemiei (declarat de Ministerul Sănătăţii în martie 2022/ cf. OMS mai 2022), unii pacienţi au continuat să solicite consultaţii/ asistenţa medicală prin mijloacele de comunicare electronice. Deplasarea la cabinetele medicale (medicină de familie, ambulator sau din spitale) se impune atunci când problemele de sănătate nu se pot rezvolta doar prin simpla prescriere de medicamente sub forma reţetelor medicale. Ţinând cont de această realitate, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a anunţat că, începând cu data de 1 iulie 2023, unele servicii de telemedicină (consultaţiile la distanţă), introduse în contextul pandemiei de COVID-19, vor fi prelungite printr-o serie de modificări aduse contractului-cadru de furnizare a serviciilor medicale către populaţia asigurată.
Medicii vor putea oferi în continuare consultaţii la distanţă, decontate de CNAS, inclusiv prin mijloacele de comunicare electronică. Categoriile de afecţiuni vizate de serviciile de telemedicină sunt bolile cu potenţial endemo-epidemic care necesită izolare şi afecţiunile cronice. „Medicul consemnează consultaţia medicală la distanţă în registrul de consultaţii şi în fişa pacientului, după caz, cu indicarea mijlocului de comunicare utilizat şi a intervalului orar în care aceasta a fost efectuată, şi emite toate documentele necesare pacientului ca urmare a actului medical, inclusiv reţeta electronică on-line sau off-line pentru medicamente compensate. Aceste documente se transmit pacientului prin mijloace de comunicare electronică”, au precizat reprezentanţii CNAS într-un comunicat de presă.
În cazul consultaţiilor la distanţă acordate de medicii de specialitate din ambulatoriu, pacienţii sunt exceptaţi de la obligaţia prezentării biletului de trimitere de la medicul de familie sau de la alt medic de specialitate. Tot prin servicii de telemedicină vor fi acordate terapiile psihiatrice, în mod asemănător serviciilor diagnostice şi terapeutice efectuate în cabinet. Interesant este că, prin mijloacele de comunicare electronică, se vor furniza şi deconta şi „serviciile conexe actului medicalˮ furnizate de psihologii specializaţi în psihologie clinică, psihodiagnostic şi psihoterapie, consilierr psihologică, precum şi serviciile de psihopedagogie specială – logopedie.
Soluţiile digitale de sănătate se referă la instrumente şi servicii care utilizează tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) pentru a îmbunătăţi prevenirea, diagnosticarea, tratamentul, monitorizarea şi gestionarea problemelor de sănătate şi a stilurilor de viaţă cu impact asupra sănătăţii. Serviciile digitale de sănătate contribuie la creşterea accesibilităţii persoanelor/ pacienţilor la asistenţa medicală, mai ales a persoanelor cu nevoi de suport. O provocare privind dezvoltarea serviciilor digitale de sănătate este accesibilizarea acestora către persoanele care provin din grupuri dezavantajate, marginalizate sau excluse social.
INS arată că internetul este accesat de rezidenţii din România pentru următoarele scopuri: participarea la reţele de socializare (80,7% dintre persoanele care au utilizat internetul în ultimele 3 luni), efectuarea apelurilor vocale sau video pe internet (73,1%) ṣi utilizarea mesageriei instant (65,9%), găsirea de informaṭii de bunuri sau servicii (57,6%), citirea online a site-urilor de ṣtiri (50,5%). Pentru căutarea informaţiilor legate de starea de sănătate, asistenţă medicală, inclusiv accesarea dosarului medical personal de la CNAS, românii sunt printre cei mai interesaţi europeni. Din contră, potrivit Eurostat, în anul 2022, circa 30% dintre rezidenţii din România cu vârste între 16-74 de ani au căutat informaţii medicale pe internet. Să reţinem totuşi că, pentru cetăţenii din România, internetul este interesant mai ales pentru comunicare. De ce n-ar fi interesant şi pentru comunicarea pentru serviciile de asistenţă medicală, sănătate şi bunăstare personală?
Digitalizarea serviciilor de sănătate preocupă Comisia Europeană încă din anul 2018. În documentul „O Europă pregătită pentru era digitală”, digitalizarea constituie una dintre cele şase priorităţi politice ale CE pentru perioada 2019-2024. De la iniţiativele privind crearea unei pieţe unice digitale s-a ajuns la conturarea unei viziuni despre viitorul unei societăţi digitale în centrul căreia sunt plasaţi cetăţenii şi nevoile acestora prin intermendiul serviciilor digitale. Sănătatea este unul dintre sectoarele incluse în această agendă, având în vedere beneficiile potenţiale pe care serviciile digitale le pot aduce cetăţenilor în acest domeniu. Spre deosebire de telemedicină, serviciile digitale de sănătate sunt mult mai complexe, implică inteligenţă artificială (IA), cu stimulare Blockchain, baze mari de date (Big Data), algoritmi, machine learning şi… interacţiunea cu un „medic virtual”.
Soluţiile digitale pot schimba radical modul în care sunt prestate serviciile de asistenţă medicală şi sănătate pentru pacienţi, în condiţiile unor costuri rezonabile pentru aceştia. Digitalizarea serviciilor de sănătate contribuie la transferul de informaţii şi cunoştinţe între toate ţările membre UE, contribuind la generarea unei reacţii rapide, coerente şi unitare în prevenirea unor infecţii, cum a fost şi pandemia de COVID-19, pentru diagnostic şi tratament medical de specialitate în patologii complexe. Digitalizarea poate sprijini reforma sistemelor de sănătate şi tranziţia lor către noi modele de asistenţă medicală, mai bine orientate spre nevoile pacienţilor, în condiţii de confort personal şi costuri rezonabile.
Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi
