Asta deși, la un moment dat, România a îndeplinit (ultima dată în 2016 – înainte de-a intra în vigoare legile cu caracter electoral luate de Victor Ponta în 2015) toate cele cinci criterii economice necesare aderării la zona euro, singurul la care a rămas restantă atunci fiind cel juridic.

Începând cu intarea în vigoare a legilor din 2015, România a pierdut constant ”carte după carte”, pe măsură ce dezechilibrele se adânceau din cauza deciziilor cu caracter electoral luate în anii care au urmat:

Un aspect foarte important de punctat este că dacă unele dintre statele-candidat au ieșit din ”grila” de aderare la zona euro din cauza dificultăților generate de pandemie și, mai recent, de criza energetică și de avansul inflației, România a deraiat de la această traiectorie de mai mulți ani: în 2019 intrase deja în deficit excesiv, cu un -4,2%.Criteriul juridic amintit anterior se referă la faptul că legislația românească, mai exact legea care reglementează statutul Băncii Naționale a României (BNR) nu este pe deplin compatibilă cu cerințele europene, din cauza unor prevederi legate de independența băncii centrale.

România Nu îndeplinește criteriul stabilității prețurilor
Criteriul de aderare la zona euro prevede ca rata inflației să fie cu cel mult 1,5% peste cele mai bune trei performanțe ale statelor membre. Rata medie a inflației în România în perioada de 12 luni până în aprilie 2022 a fost de 6,4%, peste valoarea de referință de 4,9%. Comisia estimează că va rămâne peste valoarea de referință în lunile următoare.

Prognoza economică de primăvară 2022 a Comisiei anticipează că rata medie anuală a inflației din România va crește la 8,9% în 2022, înainte de a scădea la 5,1% în 2023. Creșterea semnificativă din 2022 se datorează în principal creșterii prețurilor la energie, dar și prețurile alimentele au avut o contribuție notabilă.

Mai mult, pe cursdeguvernare