(LIVE-TEXT) Războiul din Ucraina, ziua a treia: Rusia bombardează cartiere rezidenţiale din Kiev (VIDEO)

UPDATE (22:39) Liderul cecen Ramzan Kadîrov a confirmat sâmbătă participarea unor combatanţi ceceni alături de trupele ruse angajate în ofensiva împotriva Ucrainei, relatează agenţia EFE. În două mesaje video postate pe Telegram, Kadîrov a spus că peste 12.000 de combatanţi ceceni şi-au exprimat dorinţa de a participa ca voluntari în campania militară rusă din Ucraina şi că efective ale corpului cecen al gărzii naţionale deja prezente acolo au cucerit sâmbătă o instalaţie militară ucraineană.

UPDATE (22:32) Cancelarul german Olaf Scholz, premierul polonez Mateusz Morawiecki şi preşedintele lituanian Gitanas Nauseda au cerut sâmbătă Rusiei să se retragă imediat din Ucraina şi să respecte frontierele recunoscute internaţional, transmite EFE. Purtătorul de cuvânt al executivului german, Steffen Hebestreit, a informat într-un comunicat că cei trei înalţi oficiali "au cerut Rusiei să pună capăt imediat tuturor acţiunilor militare, retragerea necondiţionată a trupelor şi echipamentului militar de pe întreg teritoriul Ucrainei şi respectarea în totalitate a integrităţii teritoriale, suveranităţii şi independenţei Ucrainei în frontierele recunoscute internaţional". Cei trei au fost de acord că "războiul de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei nu are justificare", au elogiat "reacţia rapidă şi decisă a Uniunii Europene" şi pachetul de sancţiuni aprobat vineri, care capătă "prin amploare şi profunzime o nouă calitate". Ei au pledat totodată pentru necesitatea de a cădea de acord asupra unor "măsuri suplimentare selective şi eficiente".

UPDATE (22:25) Ucraina se deconectează de la reţeaua electrică a statului Belarus şi se conectează la cea europeană

Ucraina se va deconecta de la reţeaua electrică a statului Belarus şi se va conecta la cea europeană, a declarat sâmbătă ministrul Energiei, la televiziunea ucraineană, transmite Reuters. Anterior, Ucraina a început să îşi testeze reţeaua de electricitate, în vederea deconectării de la reţeaua legată de Belarus şi alte state foste sovietice şi conectării la o reţea europeană. Totodată, guvernul ucrainean a ordonat centralelor energetice să treacă la utilizarea de gaze naturale pentru a păstra rezervele strategice de cărbune, a declarat sâmbătă şeful celui mai mare producător privat de energie din ţară, DTEK. Directorul general al DTEK, Maxim Timcenko, a declarat că ţara mai are rezerve de cărbune de730.000 de tone, csuficiente pentru 15 până la 20 de zile. DTEK este implicat în tot sectorul energetic, de la surse regenerabile la cărbune şi petrol şi reprezintă un sfert din instalaţiile de generare a energiei din ţară. Cea mai mare parte a producţiei de cărbune a Ucrainei, o parte produsă de DTEK, se află în estul ţării, în sau în apropierea celor două state separatiste pe care Rusia le-a declarat independente. Timcenko a spus că este ”doar o chestiune de timp” până când producţia de cărbune sau distribuţia să fie perturbată. ”Guvernul ucrainean a cerut DTEK să treacă la gaz în loc de cărbune pentru a păstra rezervele strategice”, a declarat Timcenko reporterilor, într-o conferinţă telefonică. DTEK deţine opt centrale termice, inclusiv una în provincia separatistă Luhansk, care este acum sub controlul Rusiei. Gazul este produs în Ucraina şi vine şi prin conducte din Rusia către piaţa europeană. Timcenko a spus că Ucraina poate folosi gazul rusesc în tranzit către restul Europei.

UPDATE (21:59) Preşedintele Ucrainei: Vom lupta atâta timp cât va fi nevoie, inamicul nu are nicio şansă

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis, sâmbătă seară, un nou mesaj în care anunţă că luptele vor continua ”cât va fi nevoie”. Zelenski afirmă că ”inamicul nu are nicio şansă”, atâta timp cât în oraşele bombardate se nasc în continuare copii. El a mulţumit tuturor celor care au oferit ajutor concret, dar şi Papei Francisc pentru rugăciuni. Volodimir Zelenski a transmis, sâmbătă seară, un nou mesaj video în care a afirmat că determinarea ucrainenilor de a-şi apăra ţara, curajul lor şi solidaritatea au perturbat planul Rusiei.  ”Lumea a văzut – ucrainenii sunt puternici şi curajoşi, aşa că nu este surprinzător că un asemenea popor are prieteni mai puternici decât inamicii”, a transmis preşedintele ucrainean.  Acesta a afirmat că a discutat pe parcursul zilei cu reprezentanţii mai multor ţări care au oferit susţinere şi suport.  ”Se pare că Ucraina a câştigat sinceritatea şi atenţia întregii lumi civilizate”, a mai afirmat liderul ucrainean.  Acesta a făcut referire la excluderea Rusiei din sistemul SWIFT.  ”Am obţinut această victorie”, mai afirmă Zelenski.  

UPDATE (21:40) Premierul ungar Viktor Orban a estimat sâmbătă că războiul din Ucraina s-ar putea prelungi şi situaţia umanitară se va înrăutăţi în săptămânile următoare odată cu sosirea a tot mai mulţi refugiaţi. „Nu trebuie să fim prea optimişti, greul abia urmează. De cealaltă parte a graniţei este război, dar fronturile de luptă sunt deocamdată departe”, a declarat premierul ungar în faţa presei la punctul de frontieră Beregsurány, unde sosesc refugiaţi din Ucraina, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres. Războiul n-a ajuns deocamdată în Transcarpatia, regiunea ucraineană frontalieră cu Ungaria şi unde se află minoritatea maghiară, dar „dacă războiul se extinde, cu siguranţă vor fi lupte şi acolo”, a avertizat Orban, înainte de a adăuga că „avem nevoie de mai mult calm în săptămâna care vine”. Cât despre sancţiunile occidentale împotriva Rusiei după agresiunea acesteia contra Ucrainei, Orban a confirmat că Ungaria nu va bloca niciuna dintre acestea, nici măcar excluderea Rusiei din sistemul interbancar SWIFT.

UPDATE (20: 56) Primarul Capitalei Kiev, Vladimir Klitschko a transmis, în această seară, un nou mesaj în care a explicată că situaţia din Capitală este complicată şi tensionată. "Inamicul nu a pătruns în oraş, dar la Kiev operează grupuri de sabotaj. Armata, forţele de ordine şi terborona detectează şi neutralizează sabotorii. Astăzi au fost confruntări şi lupte. A continuat în unele zone şi acum. Rusia bombardează cartiere rezidenţiale din capitala Ucrainei, în oraşe şi localităţi ale statului nostru. La Kiev, de la începutul atacului asupra capitalei, 6 civili au fost ucişi sau ucişi, inclusiv 1 copil. Şi 14 militari şi luptători Terobony. 71 de persoane au fost rănite. 25 dintre ei sunt civili. In special 3 copii", a transmis Vladimir Klitschko.

UPDATE (20: 56) Peste 50% dintre forţele comasate de Putin la frontiera Ucrainei au intrat în ţară, estimează SUA

Statele Unite estimează că peste 50% din puterea de luptă rusă desfăşurată la frontiera Ucrainei a intrat în această ţară, declară un oficial american de rang don domeniul Apărării, relateazăThe Associated Press. Vineri, Statele Unite estimau că o treime din aceste forţe se aflau în Ucraina.

Sursa citată sub protecţia anonimatului nu precizează care este numărul exact al militarilor ruşi implicaţi în Războiul din Ucraina. Statele Unite estimează că Rusia a comasat la frontiera cu Ucraina cel puţin 150.000 de militari.

Forţele ruse care au intrat în Ucraina se aflau sâmbătă la aproximativ de 30 de kilometri de Kiev, precizează această sursă. Un număr nedeterminat de ”elemente de recunoaştere” au pătruns în Kiev, apreciază ea. ”Viteza înaintării ruse a încetinit temporar, probabil din cauza unor dificultăţi logistice şi unei puternice rezistenţe ucrainene”, a estimat sâmbătă Ministerul britanic al Apărării. ”Forţele ruse ocolesc principalele centre populate ucrainene şi lasă forţe să le încercuiască şi izoleze”, potrvit ministrului britanic.

UPDATE (20:42) Trupele ruse au capturat un aerodrom strategic în sudul Ucrainei

Trupele ruse au capturat sâmbătă în sudul Ucrainei un aerodrom strategic, de unde şi-ar putea continua înaintarea către oraşul-port Mariupol, în a treia a zi a invaziei ruse în Ucraina, transmite DPA. Armata rusă a primit ordinul să-şi lărgească ofensiva asupra Ucrainei, a anunţat mai devreme Ministerul Apărării de la Moscova, care a acuzat Kievul că a respins negocierile.

Trupele ruse atacă pe mai multe direcţii, dar asaltul aşteptat asupra capitalei Kiev încă nu a avut loc, fiind însă înregistrate în timpul nopţii atacuri de artilerie şi cu rachete asupra oraşului şi schimburi de focuri. Voluntarilor care apără oraşul le-au fost distribuite circa 25.000 de pistoale mitralieră, 10 milioane de cartuşe şi arme antitanc, a declarat ministrul de interne ucrainean Denis Monastirski.

În încercarea de a îngreuna şi mai mult înaintarea trupelor ruse, care se lovesc de o rezistenţă peste aşteptări a armatei ucrainene, adminstraţia ucraineană a străzilor a cerut eliminarea tuturor indicatoarelor rutiere. În afara Kievului, au fost înregistrate atacuri aeriene ruseşti în oraşul Sumy din nord-est, la Mariupol în sud şi la Poltava în est, conform Ministerului Apărării ucrainean.

UPDATE (19:15) Twitter a anunţat sâmbătă, într-un tweet, că serviciul său este restricţionat pentru unele persoane din Rusia şi că lucrează pentru a menţine site-ul în siguranţă şi accesibil, relatează Reuters.

UPDATE (18:56) Avansul forţelor ruseşti a fost contracarat în mai multe locuri din Ucraina, militarii ucraineni reuşind să producă pagube considerabile, distrugând numeroase blindate şi vehicule militare. Într-o înregistrare publicată sâmbătă pe reţelele de socializare se vede cum mai multe vehicule blindate ruseşti au fost atacate, o parte chiar distruse, pe un drum într-o pădure. Pe filmare se aude un schimb puternic de focuri de mitralieră, unii soldaţi ucraineni fiind ascunşi în pădure. În faţa celui care filmează se deplasează un soldat ucrainean care poartă cu el un lansator de rachete anti tanc NLAW, sisteme de armament moderne primite în ajutor de la Marea Britanie înainte de izbucnirea conflictului.

UPDATE (18:50) Rusia şi-a închis spaţiul aerian pentru avioanele româneşti "din cauza unor decizii neprietenoase ale autorităţilor române". Anunţul a fost făcut sâmbătă de agenţia federală rusă de aviaţie Rosaviatsiya, potrivit Reuters. Anterior, România anunţase, în cursul zilei de sâmbătă, că interzice companiilor aeriene din Rusia tranzitarea spaţiului său aerian, alăturându-se astfel altor ţări din Europa Centrală, care au luat aceeaşi decizie după invadarea Ucrainei.

Autoritatea Aeronautică Civilă Română a anunţat că a închis, începând cu ora 15:00, spaţiul aerian al României pentru toate zborurile regulate ale operatorilor înregistraţi în Federaţia Rusă. Marea Britanie, Bulgaria, Polonia şi Cehia sunt ţările care au mai anunţat, până în acest moment, că şi-au închis spaţiul aerian pentru aeronavele ruseşti.

UPDATE (18:44) Armata rusă a primit sâmbătă ordinul să-şi lărgească ofensiva în Ucraina, în pofida unui val tot mai mare de indignare, după ce Kremlinul a acuzat Kievul de respingerea unor negocieri, relatează AFP. ”Astăzi (sâmbătă), toate unităţile au primit ordinul de a lărgi ofensiva în toate direcţiile, în conformitate cu planul ofensivei”, a anunţat într-un comunicat Ministerul rus al Apărării.

Ministerul rus anunţă că separatişti proruşi din Donbas, susţinuţi de armata rusă, înregistrează ”succesuri”. Minsterul acuză nave ucrainene de atacarea unor nave ruse de război la Marea Neagră şi acuză că ”extrem de probabil” au fost ”ghidate” de drone de observaţie americane. Aceste acuzaţii nu au putut fi verificate imediat. În a treia zi a invaziei ruse a Ucrainei, ordonată de Vladimir Putin, confruntări armate au avut loc la Kiev şi în alte oraşe. 

Rusia a invadat Ucraina prin Belarus, în nord, din Crimeea anexată în sud şi de pe teritoriul rus, în nord-est şi est. Autorităţile ucrainene au anunţat sâmbătă că cel puţin 198 de civili au fost ucişi de la începutul invaziei ruse, iar bombardamente s-au intensificat la Kiev şi în alte oraşe, precum Harkov (est). Un purtător de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov, reiterează că armata rusă nu atacă zone rezidenţiale.

Însă jurnaliţti AFP au văzut mai multe locuinţe bombardate în întreaga ţară. Konaşenkov acuză autorităţile ucrainene de o ”implicare a populaţiilor” civile în război, prin ”distribuirea în mod necontrolat” de armament. Acest lucru ”va conduce în mod inevtabil la accidente şi pierderi”, avertizează el.

UPDATE (17:16) "Turcia nu a luat încă decizia de a închide strâmtorile pentru navele ruseşti", declară un înalt oficial turc.

UPDATE (17:05) Zelenski sugerează că, într-o discuţie cu Erdogan, că acesta i-ar fi spus că va interzice trecerea navelor de război ruseşti prin strâmtorile turceşti, informaţie care dacă se dovedeşte adevărată va fi una de mare impact. Într-o postare pe Twitter ce începe prin mulţumiri către preşedintele turc, Zelenski scrie că ”interzicerea trecerii navelor de război ruseşti în Marea Neagră şi un sprijin militar şi umanitar semnificativ pentru Ucraina sunt extrem de importante astăzi. Poporul din Ucraina nu va uita niciodată acest lucru!” Dinspre Ankara nu vine la acest moment nicio precizare privind o asemenea măsură, doar confirmarea discuţiei telefonice şi faptul că Erdogan i-a spus lui Zelenski că Turcia face eforturi pentru o încetare imediată a focului. şi a exprimat, de asemenea, condoleanţe pentru ucrainenii ucişi în atacul rusesc. Turcia a spus ieri că nu poate împiedica navele de război ruseşti să intre în Marea Neagră prin strâmtorile sale, cum solicită Ucraina, din cauza unei clauze dintr-un pact internaţional.

UPDATE (16:18) Ucraina afirmă că Rusia a închis partea de nord-vest a Mării Negre pentru navigaţie

Serviciul ucrainean al poliţiei de frontieră a anunţat sâmbătă că Rusia a închis partea de nord-vest a Mării Negre pentru navigaţie, transmite Reuters. ''Prezenţa navelor şi a ambarcaţiunilor în această zonă va fi considerată ca o ameninţare teroristă'', a precizat acesta într-un comunicat. Vineri, Ucraina a anunţat că Rusia a lovit două nave comerciale în apropiere de portul ucrainean Odesa din sudul ţării, la o zi după ce Rusia a început o invazie la scară largă în Ucraina.

UPDATE (16:00) Kremlinul acuză Ucraina de eşecul unui armistiţiu, după ce Kievul a refuzat să negocieze cu Moscova

Kremlinul acuză sâmbătă Ucraina de faptul că a făcut să eşueze un armistiţiu prin faptul că a refuzat negocieri, relatează AFP. ”Ieri (vineri), preşedintele rus (Vladimir Putin) care se aştepta la negocieri, a ordonat oprirea înantării grosului forţelor” Moscovei, afirmă un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. ”Dat fiind că partea ucraineană a refuzat negocierile, înaintarea forţelor ruse s-a reluat azi (sâmbătă)”, justifică el.

UPDATE (15:43) România se retrage din Banca Internaţională de Investiţii în care Rusia este principalul acţionar

UPDATE (15:40) Serviciul ucrainean al poliţiei de frontieră a transmis că Rusia a închis partea de nord-vest a Mării Negre pentru navigaţie. "Prezenţa navelor şi vaselor în această zonă va fi considerată o ameninţare teroristă", a precizat autoritatea ucraineană într-un comunicat. Ministrul de Interne al Ucrainei, Denis Monastyrsky, spune că doar la Kiev voluntarilor le-au fost date peste 25.000 de puşti automate şi aproximativ 10 milioane de gloanţe şi grenade, conform postului Nexta TV.

UPDATE (14:18) Guvernul britanic face presiuni asupra BP să vândă participaţia de 20% în compania rusă Rosneft. Franţa a sechestrat o navă ce mergea spre Sankt Petersburg, suspectată că aparţine unei companii ruseşti aflate sub sancţiunile Uniunii Europene, ambasada rusă a cerut imediat explicaţii. Elizaveta Peskova, fiica purtătorului de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov, a postat pe Instagram un mesaj împotriva războiului, conform Business Insider şi Yahoo News. Ulterior, mesajul a fost şters. Câţi soldaţi ruşi au murit după 3 zile de invazie? Rusia nu raportează nicio victimă, Ucraina spune că a lichidat câteva mii

UPDATE (11:52) Cel puţin 198 de morţi în Ucraina, inclusiv trei copii, şi 1.115 răniţi, inclusiv 33 de copii, de la începutul invaziei ruse, anunţă Guvernul

Cel puţin 198 de ucraineni – inclusiv trei copii – au fost ucişi de la începutul invaziei Ucrainei de către Rusia, anunţă sâmbătă ministrul ucrainean al Sănătăţii Viktor Liaşko, citat de agenţia ucraineană de presă Interfax, relatează AFP. Alte 1.115 persoane au fost rănite, inclusiv 33 de copii. Este neclar dacă Ministerul ucrainean al Sănătăţii face doar bilanţul victimelor civile.

Cititi si: Ofiţerii americani analizează situaţia din Ucraina. De ce s-a domolit ofensiva Rusiei

UPDATE (11:48) Aproape 200 de civili ucraineni ar fi fost ucişi în luptele care se dau de trei zile pe teritoriul Ucrainei, după ce Rusia a atacat această ţară, a declarat sâmbătă ministrul ucrainean al Sănătăţii, Viktor Lyashko. Vicepremierul Ucrainei, apel la Crucea Roşie să se implice şi să ridice trupurile militarilor ruşi ucişi Secretarul de stat britanic pentru forţele armate a declarat sâmbătă că Rusia nu şi-a îndeplinit niciunul din obiectivele majore, iar rezistenţa forţelor ucrainene este ”extraordinară”, potrivit Reuters şi Guardian.

Cititi si: ZdI TV: Război şi politică globală. Interesele României. O discuţie cu Alexandru Lăzescu

UPDATE (11:40) Rusia atacă infrastructuri militare ucrainene cu rachete de croazieră navale şi aeriene, anunţă Guvernul rus

Rusia a anunţat sâmbătă, în a treia zi a invaziei Ucrainei, că a vizat infrastructuri militare ucrainene cu rachete de crozieră navale şi aeriene, relatează AFP. ”În cursul nopţii (de vineri spre sâmbătă), Forţele armate ale Federaţiei ruse au atacat instalaţii de infrastructură militară ucrainene cu arme de înaltă precizie cu rază lungă de acţiune, folosind rachete de croazieră navale şi aeriene”, a anunţat într-o intervenţie televizată un purtător de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov.

Konaşenkov anunţă că în estul Ucrainei, unde Rusia susţine forţe separatiste în teritoriile separatiste Doneţk şi Lugans, separatiştii proruşi au făcut cuceriri. Aceste informaţii nu pot fi verificate din surse independente.

Armata rusă a preluat ”controlul total asupra oraşului Melitopol”, în sudul Ucrainei, în apropiere de Peninsula ucraineană Crimeea, pe care Moscova a anexat-o în 2014. Forţele ruse au distrus în total 821 de infrastructuri militare, inclusiv 14 aerodromuri, de la începutul invaziei, anunţă Konaşenkov.

UPDATE (10:25) Agenţia rusă de presă Interfax anunţă că oraşul Melitopol, din sud-estul Ucrainei, ar fi fost capturat

Forţele ruse ar fi capturat, sâmbătă, oraşul Melitopol, din sud-estul Ucrainei, potrivit agenţiei ruse de presă Interfax, în timp ce Moscova a lansat lovituri coordonate cu rachete de croazieră şi artilerie asupra mai multor oraşe, inclusiv spre capitala Kiev, anunţă Reuters. Oficiali ucraineni nu au comentat încă soarta Melitopolului, un oraş de aproximativ 150.000 de locuitori.  Dacă se confirmă anunţul Interfax, care citează Ministerul rus al Apărării, acesta ar fi primul centru important pe care ruşii l-au capturat de la începutul invaziei lor, joi. Anterior, oficialii ucraineni au declarat că forţele ruse au lansat rachete de croazieră din Marea Neagră către Mariupol, tot în sud-est, precum şi către Sumî în nord-est şi Poltava în Est.

Autorităţile de la Kiev au spus că o rachetă a lovit o clădire rezidenţială, iar un martor Reuters a spus că un altul a lovit o zonă din apropierea aeroportului. Nu sunt informaţii despre victime.  În centrul Kievului, clădiri guvernamentale au fost atacate în zori, potrivit unui alt martor, scrie Reuters. 

UPDATE (09:49) Un bloc de locuinţe cu cel puţin 15 etaje din Kiev a fost lovit de bombardamente sâmbătă dimineaţă, imagini cu imobilul distrus fiind publicate pe reţelele sociale.

UPDATE (09: 48) Ministrul ucrainean de Externe: Kievul, oraşul nostru splendid, a supravieţuit încă unei nopţi de atacuri

Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a scris, sâmbătă, că oraşul Kiev a supravieţuit încă unui nopţi de atacuri din partea trupelor ruseşti. El afirmă că un bloc din Kiev a fost lovit de rachete.

"Kiev, oraşul nostru splendid şi paşnic, a supravieţuit încă o noapte sub atacurile forţelor terestre ruseşti, a rachetelor. Una dintre acestea a lovit un apartament rezidenţial din Kiev. Cer lumii: izolarea completă a Rusiei, expulzarea ambasadorilor, embargou pentru petrol, distrugerea economiei acesteia. Opriţi criminalii de război ruşi!", a scris Kuleba pe Twitter. Potrivit primelor informaţii, nu s-au înregistrat victime.

UPDATE (09:19) Myhailo Podoliak, un consilier principal al preşedintelui ucrainean Volodymyr Zelensky, a declarat sâmbătă dimineaţa devreme că forţele ruseşti au încercat să "aducă cantitatea maximă de echipament în oraşul Kiev". Dar, a spus el, "în prezent, situaţia din suburbii şi din împrejurimi este sub control".

Vorbind la televiziunea ucraineană, el a spus că în oraş există "grupuri separate de sabotaj şi recunoaştere", dar că poliţia şi unităţile teritoriale de autoapărare "lucrează activ împotriva lor".

"Nu cred că, după ceea ce se întâmplă acum, Ucraina este într-o poziţie de slăbiciune. Chiar dacă procesul de negociere va începe – şi va începe – Ucraina va pune condiţii", a adăugat acesta.

UPDATE (08: 34) Presedintele Zelenski, nou mesaj din centrul Kievului: Sunt aici. Nu ne predăm. Ne vom apăra ţara!

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a postat un mesaj pe reţelele de socializare din centrul oraşului Kiev, în care dezminte zvonurile conform cărora ar fi cerut armatei să se predea în faţa trupelor ruse.

"Sunt multe informaţii false în mediul online care spun că am cerut armatei să se predea şi că este o evacuare. Sunt aici. Nu ne predăm. Ne vom apăra ţara", a afirmat Zelenski. Într-o postare pe Twitter, el a afirmat că a discutat cu preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, sâmbătă dimineaţă, iar acesta i-a transmis că arme şi echipamente sunt în drum spre Ucraina. "Coaliţia antirăzboi funcţionează", a scris Zelenski.

UPDATE (7:53) Raiduri aeriene au fost raportate în dimineaţa zilei de 26 februarie în cel puţin şase oraşe din Ucraina, scrie presa locală, citând Serviciul de Stat pentru Comunicaţii Speciale. Mai întâi, sirenele au sunat în Luţk şi Rivne. Ulterior a fost anunţat un raid aerian la Lviv. Pe la ora 6.30 au sunat sirenele în Cerkasy şi Uman. La ora 6.40 s-a declanşat alarma aeriană în Herson. În Kiev, forţele armate ale Ucrainei au respins un atac asupra unei unităţi militare, distrugând două autospeciale blindate şi un tanc, potrivit oficialilor ucraineni. "Brigada 101 a distrus un convoi lângă staţia de metrou Beresteyskaya", au anunţaţt oficialii.

TEXT INITIAL: Înregistrări video transmise de martori oculari arată explozii în zona de nord-vest a oraşului, unde se află o bază militară. Echipele CNN din capitala ucraineană anunţă că au auzit explozii puterice în sudul şi vestul oraşului.

Armata ucraineană a anunţat că a respins un atac al forţelor ruse pe o stradă din Kiev. "Atacul este respins", a anunţat armata ucraineană, într-un mesaj pe Facebook, în care prezintă o fotografie cu un nor mare de fum ridicându-se în mijlocul unei zone urbane. Potrivit Reuters, este vorba de o bază militară care ar fi fost atacată de forţele ruse. Armata anunţă că "lupte grele" se duc la Vasilkiv, la 30 de kilometri de Kiev, unde ruşii încearcă să aducă paraşutişti.

SUA s-au oferit să ajute la evacuarea lui Zelenski din Ucraina, dar preşedintele a refuzat

SUA s-au oferit să ajute la evacuarea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski din Kiev, pentru a scăpa de ameninţările la adresa vieţii sale, dar până acum acesta a refuzat să plece, informează The Guardian, citând Washington Post. Zelenski s-a angajat să rămână în Ucraina, în ciuda faptului că este "Inamicul nr. 1" al Rusiei şi familia sa numărul 2. "Aici este lupta. Am nevoie de arme, nu de un taxi", ar fi răspuns Zelenski, conform Associated Press. Citând oficiali americani şi ucraineni, Washington Post a raportat că agenţiile de informaţii americane, inclusiv directorul CIA în timpul unei vizite în Ucraina în ianuarie, l-au avertizat pe Zelenskii de ameninţarea la adresa siguranţei sale. Publicaţia americană citează oficiali care spuneau că informaţiile de la acea vreme sugerau că asasini ruşi ar fi deja la Kiev. "L-am avertizat nu numai de ameninţarea invaziei ruse, acum o realitate, ci şi de ameninţarea pentru el personal. Suntem pregătiţi să-l ajutăm în orice fel”, a declarat Adam B. Schiff (California), preşedintele Comitetului de Informaţii al Camerei Reprezentanţilor.

ONU: Rusia a blocat o rezoluţie privind agresiunea Rusiei contra Ucrainei

Rusia şi-a folosit dreptul de veto timpul unui vot în Consiliul de Securitate al ONU, cu privire la o rezoluţie scrisă în comun de Statele Unite şi Albania, care deplânge în "cei mai puternici termeni" "agresiunea sa împotriva Ucrainei" şi îi cere acesteia să retragă "imediat" trupele sale, relatează lefigaro.fr. Aplauze au putut fi auzite în Consiliul de Securitate după ce, în urma vorului, ambasadorul Ucrainei la Naţiunile Unite, Serghei Kisliţia a cerut păstrarea unui moment de reculegere pentru victimele din Ucraina

”Vă voi cere tuturor să păstraţi un moment de linişte absolută pentru a vă ruga sau a medita, dacă nu credeţi în Dumnezeu, pentru pace”, a declarat ambasadorul ucrainean după respingerea rezoluţiei de condamnare a invadării Ucrainei de către Rusia ”Să vă rugaţi pentru sufletele celor care au fost ucişi şi pentru sufletele celor care ar putea fi ucişi”,a continuat el.

De asemenea, l-a rugat pe ambasadorul rus Vasili Nebenzia ”să se roage pentru mântuire”. La rândul său, Nebenzia a afirmat că cei din Consiliu ar trebui să-i omagieze şi pe cei care au murit în regiunea separatistă pro-rusă Donbas. După un scurt moment de reculegere, ambasadorul ucrainean a mulţumit Consiliului şi diplomaţii din încăpere au izbucnit în aplauze. Ambasadorul rus Nebenzia nu s-a numărat printre cei care au aplaudat.

Din cei 15 membri ai Consiliului, 11 ţări au votat în favoarea textului, iar trei s-au abţinut: China, India şi Emiratele Arabe Unite. Proiectul fusese atenuat în orele premergătoare scrutinului pentru a "asigura" abţineri şi a împiedica aceste trei ţări să voteze "nu", potrivit unui diplomat. Textul propus nu mai includea astfel cuvântul "condamna", înlocuit cu "deplânge". O referire la capitolul 7 al Cartei ONU, care prevede posibila utilizare a forţei, a fost, de asemenea, eliminată.

CNBC: Lumea se pregăteşte pentru un război cibernetic global

Pe măsură ce Rusia îşi intensifică atacurile cibernetice asupra Ucrainei în paralel cu o invazie militară, guvernele de pe ambele maluri ale Atlanticului sunt îngrijorate că situaţia s-ar putea răspândi în alte ţări, devenind un război cibernetic total, transmite CNBC. Rusia a fost acuzată de o serie de atacuri cibernetice care a vizat guvernul şi sistemul bancar al Ucrainei în ultimele săptămâni.

Joi, firma de securitate cibernetică ESET a declarat că a descoperit un nou program malware ”wiper” care vizează organizaţiile ucrainene. Un astfel de software are ca scop ştergerea datelor din sistemele pe care le vizează. Cu o zi mai devreme, site-urile web ale mai multor departamente şi bănci guvernamentale ucrainene au fost blocate de un atac de refuzare distribuită a serviciului (DDoS), care are loc atunci când hackerii copleşesc un site web cu trafic până când acesta se blochează.

Acesta a venit după ce un atac separat de săptămâna trecută a distrus patru site-uri web ale guvernului ucrainean, pe care oficiali ai SUA şi Marii Britanii l-au atribuit GRU, agenţia rusă de informaţii militare. Ucrainenii au primit, de asemenea, mesaje text false care spuneau că bancomatele din ţară nu funcţionează, despre care experţii în securitate cibernetică spun că este probabil o tactică de a speria lumea.

La rândul ei, Rusia spune că ”nu a efectuat niciodată şi nu efectuează nicio operaţiune ”răuvoitoare” în spaţiul cibernetic”. Atacurile au provocat temeri cu privire la un conflict digital mai larg, guvernele occidentale pregătindu-se pentru ameninţările cibernetice din Rusia, luând în considerare cum să răspundă.

Oficialii din SUA şi Marea Britanie avertizează companiile să fie atente la activităţile suspecte din Rusia în reţelele lor. Între timp, premierul estonian Kaja Kallas a declarat joi că naţiunile europene ar trebui să fie ”conştiente de situaţia securităţii cibernetice din ţările lor”.

NBC News a relatat joi că preşedintelui Joe Biden i s-au prezentat opţiuni pentru ca SUA să efectueze atacuri cibernetice asupra Rusiei pentru a întrerupe conexiunea la internet şi a-i opri electricitatea. Cu toate acestea, un purtător de cuvânt al Casei Albe a respins informaţia, spunând că este ”lipsită de fundament”. Cu toate acestea, cercetătorii în securitate cibernetică spun că un conflict online între Rusia şi Occident este într-adevăr o posibilitate, deşi gravitatea unui astfel de eveniment poate fi limitată.

”Cred că este foarte posibil, dar cred că este, de asemenea, important să reflectăm asupra realităţii războiului cibernetic. Este uşor să auzi acest termen şi să-l compari cu războiul real. Dar realitatea este că majoritatea atacurilor cibernetice pe care le-am văzut au fost nonviolente şi în mare parte reversibile.”, a declarat pentru CNBC John Hultquist, vicepreşedinte de analiză a informaţiilor la Mandiant.

Toby Lewis, şeful analizei ameninţărilor la Darktrace, a declarat că până acum atacurile s-au concentrat în mare parte pe sprijinirea invaziei fizice a Ucrainei de către Rusia. ”Este terenul fizic şi teritoriul pe care Rusia pare să le caute mai degrabă decât pârghia economică, pentru care o campanie cibernetică ar putea fi mai eficientă”, a spus el pentru CNBC.

Cu toate acestea, cercetătorii de la Symantec au spus că malware-ul de ştergere detectat în Ucraina a afectat şi contractorii guvernamentali ucraineni din Letonia şi Lituania, sugerând o potenţială ”extindere” a tacticilor de război cibernetic ale Rusiei în alte ţări.

”Acest lucru arată probabil începutul impactului colateral al acestui conflict cibernetic asupra lanţurilor globale de aprovizionare şi poate începe să existe un anumit efect asupra altor ţări occidentale care se bazează pe unii dintre aceiaşi contractori şi furnizori de servicii”, a spus Lewis. Mai multe ţări ale Uniunii Europene, inclusiv Lituania, Croaţia şi Polonia, oferă Ucrainei sprijin prin crearea unei echipe de răspuns rapid cibernetic.

”Am teoretizat de mult că atacurile cibernetice vor face parte din arsenalul oricărui stat naţional şi cred că ceea ce asistăm pentru prima dată, sincer, în istoria omenirii, este că atacurile cibernetice au devenit arma primului atac”, a declarat vineri Hitesh Sheth, CEO al Vectra AI, la CNBC.

Sheth a sugerat că Rusia ar putea lansa atacuri cibernetice de răzbunare ca răspuns la sancţiunile occidentale anunţate la începutul acestei săptămâni. ”M-aş aştepta pe deplin ca, având în vedere ceea ce asistăm cu Rusia care atacă în mod deschis Ucraina cu atacuri cibernetice, să fi acoperit canale ca o modalitate de a ataca instituţiile care sunt desfăşurate pentru a le reduce în comunitatea financiară”, a spus el.

Rusia a fost mult timp acuzată de guverne şi de cercetătorii în domeniul securităţii cibernetice că a perpetuat atacuri cibernetice şi campanii de dezinformare în efortul de a perturba economiile şi de a submina democraţia. Acum, experţii spun că Rusia ar putea lansa forme mai sofisticate de atacuri cibernetice, vizând Ucraina şi, eventual, şi alte ţări.

În 2017, un malware infam cunoscut sub numele de NotPetya a infectat computerele din întreaga lume. A vizat iniţial organizaţiile ucrainene, dar ulterior s-a răspândit la nivel global, afectând corporaţii importante precum Maersk, WPP şi Merck. Atacurile au fost puse pe seama Sandworm, unitatea de hacking a GRU, şi au cauzat daune totale de peste 10 miliarde de dolari.

”Dacă se concentrează efectiv aceste tipuri de activităţi împotriva Occidentului, ar putea au consecinţe economice foarte reale. Cealaltă piesă care ne preocupă este că ei merg după infrastructura critică”, a declarat Hultquist pentru CNBC.

Rusia a pătruns în infrastructura unor ţări occidentale, cum ar fi SUA, Marea Britanie şi Germania ”de foarte mult timp” şi a fost ”prinsă în flagrant” de mai multe ori, a spus Hultquist. ” Îngrijorarea, totuşi, este că nu i-am văzut niciodată apăsând pe trăgaci. Întrebarea este acum, aceasta este situaţia pentru care s-au pregătit? Acesta este pragul pe care l-au aşteptat pentru a începe să efectueze întreruperi? Evident, suntem îngrijoraţi că asta ar putea fi.”, a adăugat Hultquist.

 Anul trecut, Colonial Pipeline, o companie din SUA care operează cel mai important sistemu de conducte de petrol, a fost lovită de un atac ransomware care a scos din funcţiune infrastructura energetică critică. Administraţia Biden consideră că Moscova s-a aflat în spatele atacului. DarkSide, grupul de hacking responsabil, ar avea sediul în Rusia.