Medicii ieşeni din prima linie descriu situaţia dramatică din spitale

Medic: Afara scandau acei anti mască. Aşteptam loc la ATI ţinând de mână pacientul ce avea nevoie de oxigen

vineri, 02 aprilie 2021, 02:02
6 MIN
 Medic: Afara scandau acei anti mască. Aşteptam loc la ATI ţinând de mână pacientul ce avea nevoie de oxigen

Mulţi dintre cei infectaţi cu noul coronavirus ajung la spital în stare gravă, cu plămânii afectaţi în proporţie de 50-60%. „Am avut zile în care am aşteptat un loc la ATI ţinând de mână pacientul care trebuia să intre acolo. Sunt nişte vremuri care nu am crezut că vom ajunge să le trăim“, spune directorul Spitalului de Pneumologie, dr. Radu Crişan Dabija. La UPU „Sf. Spiridon“, într-o gardă, din 12 bolnavi de COVID, 8 aveau nevoie de oxigen şi nu era niciun loc în spitalele de specialitate. „Afară se auzeau vocile unora care scandau. Erau acei anti-mască. Medicii şi asistenţii erau trişti şi revoltaţi. Trişti pentru că urma să ne îngropăm un coleg care a murit în urma acestei boli“, îşi aminteşte dr. Diana Cimpoeşu, coordonatorul UPU.

Secţiile de ATI şi unităţile de primire urgenţă sunt acum linia frontului COVID. Medici epuizaţi, pacienţi care vin din ce în ce mai mulţi la spital şi din ce în ce mai mulţi în stare foarte gravă. Practic, jumătate din cei care ajung să ceară ajutorul intră direct pe patul de ATI. Dacă au loc! Oamenii în halate albe aşteaptă cu bolnavii pe tărgi în faţa uşii, rugându-se să se elibereze un pat.

Managerul de la Spitalul de Pneumologie, Radu Crişan Dabija, spune că nu a crezut că va trăi aceste vremuri. Despre medicii din linia întâi a frontului din războaie a citit doar. „Nu poţi compara perioada de acum cu cea de război pentru că nu am trăit atunci. Dar am avut seri în care în aşteptarea unui pat la ATI stăteam lipiţi de uşa secţiei. Tot timpul am mai suplimentat pentru COVID în detrimentul altor secţii, Secţiei de Chirurgie Toracică, acolo unde se operează traume şi tot felul de urgenţe traumatice din toată zona Moldovei. Şi la Pneumologie. Şi au saloane dedicate pentru asta, separat de circuitele epidemiologice“, spune Radu Crişan Dabija.

Situaţia de acum pare mult mai dificilă şi mai diferită faţă de cea din noiembrie, anul trecut când eram în valul doi. Dacă, în ultima lună din toamna trecută, pacienţii veneau cu forme mediii de boală, acum majoritatea au plămânii afectaţi în proporţie de 50-60%. Asta înseamnă obligatoriu oxigen, dacă nu mai mult decât atât. Şi atunci medicii au fost obligaţi să caute soluţii.

„Eu, în cariera mea scurtă, nu am mai întâlnit pacienţi care să aştepte să fie internaţi, adică să aştepte să se elibereze un loc fie prin externarea unui bolnav, fie prin adăugarea unui pat suplimentar. Am avut zile în care am aşteptat un loc la ATI ţinând de mână pacientul care trebuia să intre acolo. Sunt nişte vremuri care nu am crezut că vom ajunge să le trăim. Adică mereu au fost zile în care pacienţi COVID din saloanele de Pneumologie aşteptau să se elibereze un pat ATI. La fel şi pentru cei din UPU Sf. Spiridon“, a mai spus Radu Crişan Dabija.

„Efortul nostru nu este înţeles de cei sănătoşi care ar putea face un million de lucruri bune“

La UPU a Spitalului „Sfântul Spiridon“, situaţia este la fel de tensionată în fiecare zi. În fiecare zi, de două-trei săptămâni, jumătate dintre pacienţii care ajung acolo sunt pozitivi la testare. Jumătate din această jumătate e dependentă de oxigen. Şi paturile sunt puţine, şi sunt ore în şir în care acestea nu sunt disponibile pentru cei aflaţi în stare gravă.

„În urmă cu două seri, aveam în UPU 40 de pacienţi. Dintre aceştia 12 erau pozitivi. Opt dintre ei erau femei cu vârste între 51 şi 71 de ani cu necesar de oxigen de 4-15 litri. Şi asta fără să existe locuri pentru internare în spitalele COVID şi suport. Afară se auzeau vocile unora care scandau. Erau acei anti-mască. Medicii şi asistenţii erau trişti şi revoltaţi. Trişti pentru că urma să ne îngropăm un coleg care a murit în urma acestei boli, aşa cum au murit de altfel mii de oameni. Şi familiile lor plâng acum şi sunt revoltate. Efortul nostru nu este înţeles de cei sănătoşi (poate) care ar putea face un million de lucruri bune care ar putea duce la scăderea transmiterii acestei boli ce duce la moarte, la fibroză pulmonară, la insuficienţă respiratorie cronică cu necesar permanent de oxigen, afectare cardiacă, renală, musculară, nervoasă sau psihică. Fiecare ar putea face ceva pentru ca alţii să trăiască“, a spus prof.univ.dr. Diana Cimpoeşu, coordonatorul UPU/SMURD Iaşi.

Se tratează singuri, cu reţete de pe internet

Medicii spun că, spre deosebire de noiembrie 2020, ceea ce se întâmplă acum este o delimitare foarte clară a pacienţilor care au forme foarte grave. Există însă şi particularităţi. Pacienţii care ajung acum la spital se autotestează şi îşi prescriu singuri tratamentul.

„Avem o problemă la testare pentru că foarte multă lume nu mai vine neapărat la spital să se testeze. Acest lucru este bun, este în regulă, numai că nu întotdeauna această testare de acasă este confirmată de testarea din spital. În ceea ce mă priveşte pe mine şi pe colegii mei, pot spune că ne confruntăm cu o serie de pacienţi care ajung la spital, ne contactează, ne spun că sunt pozitivi, iar noi nu îi găsim în listele de testare a vreunui laborator pentru că pozitivarea s-a confirmat de fapt prin teste antigen rapide. Pentru a avea o conduită terapeutică corectă, aceşti pacienţi trebuie să aibă o evaluare iniţială pentru că formele de boală grave au şi parametri biologici şi radiologici modificaţi. Aici intervine marea problemă a managementului medical pentru că aceşti bolnavi aleg să stea acasă şi stând acasă sunt supuşi la a avea o evoluţie nefavorabilă şi deseori sunt internaţi direct în ATI pentru că s-au degradat în aşa hal încât au nevoie de un tratament care se poate face doar în spital“, a declarat Radu Crişan, managerul Spitalului de Pneumologie.

Pacienţii care ajung acum la spital, pe lângă faptul că se autotestează, îşi prescriu singuri tratamentul.

„La limita deontologiei medicale există nişte reţete care circulă pe social media care zic: „Dacă ai COVID, iei aia, aia şi aia“. Am văzut cu ochii mei tratament pe care îl dă un doctor sau altul, fotografiat şi pus pe reţelele de socializare. Când acestea se întâmplă cu o boală atât de contagioasă cum este COVID 19, e grav pentru că fiecare pacient are particularitatea lui. A începe să iei un tratament într-o perioadă de urmărire a bolii fără să fie verificat de un medic, este periculos să îl iei acasă. În momentul în care ai fost la un doctor, ţi-a făcut o radiografie, ţi-a luat nişte analize şi începi să nu te mai simţi bine, există un moment T0 când fiecare medic sau poate altul ştie de la ce pleacă. Dar lumea nu înţelege se pare acest lucru. Sunt foarte multe voci, foarte mulţi oameni care nu cred în boală, care nu cred şi nu mai vor măsurile restrictive considerându-le dure. Tot ei spun: Oricum voi trece peste asta! Eu spun: Nu! Unii pot trece, alţii nu pot!“, a adăugat Radu Crişan Dabija.

Ieri, la ora 13, mai erau libere cinci paturi la ATI. Seara, nu mai era niciunul.

Comentarii