Miliardarul Beny Steinmetz, condamnat în dosarul Ferma, a primit cinci cu executare şi în Elveţia

Benyamin Steinmetz (64 de ani) a fost condamnat definitiv de justiţia din România, în decembrie 2020, la 5 ani de închisoare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa. Acesta nu a fost însă încarcerat. "Reiese din ceea ce a fost expus … că aceste concesiuni au fost obţinute prin corupţie şi că Steinmetz a colaborat cu alte persoane" pentru a le obţine, a afirmat şefa tribunalului din Geneva, Alexandra Banna. Tribunalul îl "condamnă la o pedeapsă privativă de libertate de cinci ani", a adăugat ea.

Acesta a fost obligat la plăţi compensatorii (o formă de despăgubire) de 50 de milioane de franci elveţieni (46 milioane) către statul elveţian. Este vorba de pedeapsa cerută de parchetul elveţian. Este o "mare nedreptate", a declarat Beny Steinmetz la ieşirea din tribunal. Avocatul său a anunţat că va ataca sentinţa în apel. ONG Public Eye, care în 2013 a publicat o organigramă foarte complexă a grupului lui Beny Steinmetz, acest dosar este "emblematic pentru practicile prădătoare din sectorul minier" şi constituie o "adevărată imersiune în mecanismele corupţiei internaţionale, având ca fundal Guineea, una dintre cele mai sărace ţări din lume".

Tribunalul din Geneva a examinat acuzaţiile privind acordarea de mită în valoare de 10 milioane de dolari (8,2 milioane euro), prin intermediul unor conturi elveţiene, către funcţionari de rang înalt din Guineea, cu scopul de a acorda grupului lui Beny Steinmetz (BSGR) drepturi miniere în sudul acestei ţări din Africa de Vest, foarte săracă, în ciuda abundenţei resurselor naturale.

Potrivit parchetului, un "pact de corupţie" ar fi fost încheiat între Beny Steinmetz şi reprezentanţii săi din Guineea, cu fostul preşedinte Lansana Conté (decedat în 2008) şi cu cea de-a patra sa soţie, Mamadie Touré. La sfârşitul anilor 2000, guvernul preşedintelui Lansana Conté, cu puţin timp înainte de moartea acestuia, a acordat exploatarea unui zăcământ de fier din Simandou grupului magnatului franco-elveţian, în detrimentul grupului anglo-australian Rio Tinto.

În 2013, Beny Steinmetz a afirmat într-un interviu că a investit 170 de milioane de dolari în această mină, înainte de a vinde 51%, în 2010, către grupul brazilian de materii prime Vale, pentru 2,5 miliarde de dolari, respectiv de 30 de ori mai scump. O tranzacţie calificată de unii ziarişti drept "lovitura secolului". După alegerea sa în 2010, noul preşedinte Alpha Condé a anulat toate licenţele de exploatare minieră acordate de predecesorul său Lansana Conté (1984-2008), printre care şi drepturile BSGR, în 2014.

După ani de lupte, Beny Steinmetz şi noua preşedinţie din Guineea au ajuns la un acord în 2019 prin care miliardarul renunţă la drepturile asupra Simandou în schimbul abandonării anchetelor pentru corupţie în ţara africană. Nu însă şi în Elveţia. Personaj esenţial în procesul de la Geneva, Touré a recunoscut că a primit mită şi este de atunci protejată de justiţia americană. Convocată ca martor la Geneva, aceasta nu s-a prezentat la proces, ca alţi zece martori ai apărării.

Preşedinta tribunalului a arătat însă că "banii acordaţi lui Mamadie Touré provin într-adevăr de la BSGR". Beny Steinmetz, care locuia la Geneva în acea perioadă, a susţinut că nu i-a dat niciodată mită şui Touré. Potrivit apărării, aceasta nu era soţia preşedintelui Conté ci doar o amantă care nu exercita nicio influenţă.

În timpul procesului, Steinmetz a încercat să minimizeze rolul său, afirmând că nu era decât un "consilier" în cadrul BSGR şi că nu era la curent cu detaliile financiare. O viziune respinsă de tribunal, care a subliniat că reiese dintr-o reuniune din 2007 că "Steinmetz cunoştea toate proiectele grupului şi era foarte implicat" în chestiunile financiare. Beny Steinmetz a făcut avere în industria diamantelor la Anvers, în Belgia, între 1970 şi 1997, înainte de a reveni în Israel unde a fondat grupul BSGR, centrat pe investiţii în resurse naturale şi imobiliare.

SURSA: hotnews.ro