O ciudăţenie pe masa judecătorior: După divorţ, fosta soţie începe să transfere bunuri fostului soţ

Constantin şi Anca S. au fost căsătoriţi până în 2016, având şi un copil, familia trăind din veniturile asigurate de un magazin aflat la parterul locuinţei comune. Relaţiile au fost constant tensionate, susţine femeia, pentru că soţul obişnuia să bea şi avea o atitudine agresivă faţă de ea, agresând-o şi ameninţând-o cu moartea. În cele din urmă, cei doi au divorţat la notar. Au continuat să locuiască însă împreună, femeia afirmând că nu avea unde să se ducă.

După divorţ, fostul soţ ar fi devenit şi mai violent decât înainte. Pe acest fond de teroare constantă, bărbatul i-ar fi cerut să încheie o serie de acte juridice cu privire la bunurile comune şi la cele ce îi aparţineau exclusiv femeii. În decembrie 2018, femeia a semnat, în aceeaşi zi, dar la două birouri notariale diferite, un contract de donaţie a unui teren de 700 mp deţinut de ea şi un act adiţional la un antecontract de vânzare din 2015, prin care îşi ceda toate drepturile în favoarea fostului soţ. La sfârşitul lui martie 2019, bărbatul i-a cerut să mai semneze un contract de donaţie cu privire la cota ce-i revenea din locuinţă şi magazin. Câteva zile mai târziu, la începutul lui aprilie, fostul soţ i-a solicitat să semneze un contract de comodat pe 5 ani pentru BMW-ul deţinut de femeie în nume propriu. L-ar fi semnat, pentru că bărbatul avea la el o şurubelniţă tăiată mai scurt şi ascuţită, cu care obişnuia să o ameninţe. O lună mai târziu, femeia s-a adresat instanţei, cerând constatarea nulităţii actelor semnate. Ulterior, a renunţat la solicitarea referitoare la donaţia privitoare la casă şi magazin, dar a cerut constatarea nulităţii unui contract de vânzare încheiat în 2018.

În faţa judecătorilor, bărbatul a afirmat că se despărţiseră din cauza femeii, aceasta dorind să aibă o viaţă independentă, în vreme ce el se ocupa de fetiţă. Nu bea şi nu a ameninţat-o niciodată cu moartea pe fosta soţie. Actele semnate de Anca S. ar fi reprezentat o manieră amiabilă de partajare a bunurilor, corespunzător contribuţiei avute în timp de fiecare soţ. Femeia putea semnala oricând, în faţa notarilor, că este ameninţată. Practic, cei doi foşti soţi susţineau poziţii diametral opuse.

Martora chemată de femeie şi certificatele medico-legale depuse de reclamantă la dosar nu au luminat cu mult situaţia. Martora ar fi asistat personal la o scenă de ameninţări, dar numai în cazul semnării actului adiţional la antecontractul din 2015, la care fusese parte. La semnarea celorlalte acte, martora nu participase. De asemenea, certificatele medico-legale fuseseră emise ulterior semnării contractelor, deci nu se putea stabili o legătură clară de cauzalitate. Ca urmare, judecătorii au decis doar anularea antecontractului la care existaseră martori. Sentinţa a fost atacată de femeie în apel.