Imunoglobulinele sunt medicamente esenţiale pentru mai multe categorii de pacienţi cu imunodeficienţe sau boli autoimune. Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune (APAA) a atras atenţia recent asupra faptului că mulţi dintre pacienţi nu mai au acces la tratamentul respectiv.

“În acest moment, nu există un fir de plasmă în niciun spital. Nu ştim ce se întâmplă şi nici nu ştim ce va fi cu următoarele transporturi", a spus recent Rozalia Lăpădatu, preşedinte APAA într-o emisiune la un post naţional.

În Iaşi, deocamdată, criza pare că doar bate la uşă. La IRO, stocul de imunoglobuline s-a epuizat, dar conducerea speră ca situaţia să se rezolve săptămâna viitoare.

“În medie, consumăm cam 10 flacoane pe lună. Stocul s-a epuizat alaltăieri (18 aprilie). Am făcut o nouă comandă şi ni s-a spus că vom primi cantitatea cerută marţea viitoare", a spus ec. Mirela Grosu, managerul IRO.

La Spitalul Clinic de Urgenţă Sfântul Spiridon, deocamdată, situaţia pare a fi bună. Prof.univ.dr. Diana Cimpoeşu a declarat că tratamentul nu lipseşte pentru că este asigurat prin programul naţional şi prin ATI. Până când însă? Nu se ştie.

În lipsa tratamentului, consecinţele pot fi grave pentru pacienţi. Pentru cei cu imunodeficienţe primare, absenţa medicaţiei implică izolarea de exterior şi de riscul de infectare. Aceasta, pentru că nu au un sistem imun care să îi protejeze. În celelalte cazuri, degradarea nu este foarte rapidă, dar este ireversibilă. Adică, ceea ce se pierde prin absenţa tratamentului, nu se mai poate recupera, chiar dacă acesta se reia. În plus, în acest moment, nu există niciun înlocutor pentru tratamentul cu imunoglobuline.

În România, criza de imunoglobuline persistă de şase ani şi din cauză că suntem o ţară dependentă integral de importurile de medicamente fabricate din plasmă. La noi, nu există nici până acum centre de colectare de plasmă pentru fracţionare în condiţii de siguranţă.

Dar România nu este singul stat european în această situaţie. 60% din necesarul de imunoglobuline la nivel european provine din SUA. În toate ţările, din cauza pandemiei, a scăzut foarte mult recoltarea de plasmă. După pandemie, a venit războiul din Ucraina, şi multe produse au plecat în acea direcţie. Este firesc acest lucru, a spus Rozalia Lăpădatu, dar trebuie să se ştie că înainte de război Ucraina colecta şi fracţiona plasmă. Acest lucru la noi nu s-a întâmplat. Singurele ţări europene care reuşesc să-şi asigure singure cantitatea de imunoglobuline sunt Germania, Cehia, Austria şi Ungaria. România rămâne singurul stat din Europa care nu colectează plasmă pentru acest tratament.