Poate veni UBER sau nu la Iaşi? Ce spune legea, ce spun taximetriștii

La Bucureşti, Cluj şi Timişoara, taximetriştii au deschis procese la tribunal şi acuză firmele care administrează aplicaţia informatică Uber de concurenţă neloială. Finalitatea proceselor este vitală pentru soarta Uber în România, companie care, în ultima perioadă, şi-a manifestat interesul de a se extinde şi la Iaşi. Dintre cele trei procese deschise de taximetrişti, doar cel de la Cluj a fost finalizat, judecătorii interzicând Uber până ce şoferii care folosesc acest serviciu nu se conformează aceloraşi reguli ca taximetriştii. Motivul: în opinia instanţei, activitatea Uber este similară cu cea a taximetrelor.

Ce spune Uber că este

Spre deosebire de taximetria clasică, un client care vrea să se deplaseze cu Uber îşi descarcă această aplicaţie şi îşi deschide un cont. Cu ajutorul unui smartphone conectat la internet, clientul identifică prin GPS şoferii conectaţi la rândul lor la serviciul Uber, având posibilitatea de a alege cu cine vrea să se deplaseze către locul dorit. Plata se face în contul Uber, care transferă banii şoferilor, după ce îşi opreşte un comision.

Reprezentanţii firmelor Uber, care îşi au originea în Olanda, au precizat în procesul de la Cluj că nu prestează servicii de transport, ci, „prin intermediul aplicaţiei sale, pune la dispoziţia utilizatorilor (beneficiar şi furnizori) o platformă IT ce pune în legătură persoane ce doresc să se deplaseze, dar nu au la îndemână un mijloc de deplasare, cu persoane care deţin un astfel de mijloc de deplasare şi sunt dispuse să-l impartă, în schimbul unei sume de bani“, potrivit motivării Tribuna­lului Cluj.

Această activitate ar fi una de e-commerce, şi nu de transport public, au mai precizat reprezentanţii Uber, care au subliniat că „în niciun caz nu poate fi reţinută ca fiind un serviciu veritabil de transport public de persoane“.

Ce spun taximetriştii că este Uber

În acţiunea lor, însă, taximetriştii din Cluj au invocat concurenţa neloială a Uber, despre care au precizat nu respectă legislaţia referitoare la transportul de persoane. În Cluj, au arătat taximetriştii, o licenţă de transport individual costă în jur de 20.000 de euro, în timp ce, pentru a deveni şofer pe Uber, o taxă de acest fel nu există. Pe lângă asta, taxime­triştii au mai invocat şi alte criterii pe care taximetriştii trebuie să le înde­pli­nească, punându-se în comparaţie cu „uberiştii“ care trebuie doar să aibă peste 21 de ani, să deţină o ma­şi­nă care să se încadreze din punct de vedere tehnic (ITP valabil) şi să nu aibă abateri rutiere grave.

„Opera­torii de transport în regim taxi trebuie să deţină o licenţă în acest sens. Obţinerea acesteia este condi­ţio­nată de deţinerea altor atestate, examinări. Oricum, algoritmul de tarifare folosit în serviciile Uber generează probleme de practici anticoncurenţiale, întrucât şoferii aderă la structura şi algoritmul de tarifare, fiind vorba despre fixarea preţurilor“, se mai menţionează în acţiune.

Au mai arătat taximetriştii clujeni că, în cazul serviciilor Uber, comanda se face printr-o aplicaţie care permite alegerea destinaţiei. Din acest motiv, serviciul nu ar fi unul de tip ride-sharing, adică să presupună că şoferul împarte cheltuielile cu clientul.

„Reiese certitudinea existenţei prejudiciului constând în pierderea clientelei şi implicit scăderea cifrei de afaceri şi a profitului, prejudiciu care se produce în mod continuu atât timp cât încă se prestează aceste servicii de o manieră comercială neloială şi ilegală“, au mai precizat taximetriştii.

Ce a stabilit instanţa că este Uber

Potrivit Tribunalului Cluj, şoferii Uber, în calitate de furnizori, încheie un contract cu firma prin care primesc dreptul de a onora cereri de transport de la clienţii care folosesc această apli­caţie. În ciuda susţinerilor Uber, judecătorii de la Cluj au invocat o decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene precizând că serviciul furnizat de Uber „trebuie considerat ca fiind indisociabil legat de un serviciu de transport“ şi, ca atare, trebuie să respecte principiul bunei-credinţe pe piaţa acestor servicii.

„Eventualele încălcări ale legislaţiei ce reglementează domeniul transportului public de către furnizorii Uber, pot fi analizate ca practici comerciale ale pârâtelor care contravin uzanţelor cinstite şi principiului general al bunei-credinţe şi care produc sau pot produce pagube oricăror participanţi la piaţă, în condiţiile în care Uber încasează contravaloarea transportului şi reţine o parte însemnată din aceasta, cu titlu de taxă de utilizare a aplicaţiei, virând diferenţa şoferului/ societăţii în cadrul căreia activează acesta“, au precizat judecătorii de la Cluj.

Stabilind astfel că şoferii Uber desfăşoară activităţi de transport public, judecătorii i-au comparat pe aceş­tia cu taximetriştii.

„Spre deosebire de persoanele care vor să efectueze transport în regim de taxi, care trebuie să îndeplinească toate condiţiile enumerate anterior, o persoană care acţionează în calitate de furnizor Uber nu trebuie decât să aibă vârsta minimă de 21 ani şi să deţină permisul de conducere valabil de cel puţin un an, să deţină un autoturism cu o vechimea maximă a autovehiculului de 15 ani, în stare bună de funcţionare, să aibă asigurare obli­gatorie RCA, valabilă pe întreaga durată a Contractului, precum şi cazier judiciar şi auto care să ateste lipsa condamnărilor şi a sancţiunilor contravenţionale de o anumită gravitate/frecvenţă“, au precizat judecă­torii, care au comparat aceste condiţii cu cele pe care trebuie să le respecte taximetriştii.

Concluzia: Uber reprezintă „o activitate de concurenţă neloială pe piaţa transporturilor publice de persoane“, motiv pentru care judecătorii au stabilit interzicea practicilor de concurenţă neloială ale firmelor care administrează aplicaţia Uber, în lipsa autorizaţiilor legale. Decizia nu a fost încă pusă în practică şi, dacă va rămâne definitivă (aceasta a fost atacată cu recurs), se va aplica doar în Cluj. Condiţiile de taximetrie de aici sunt însă, în mare măsură, similare celor din Iaşi.

VEDEȚI ȘI:

Protestul cu 400 de maşini galbene a blocat traficul în Centru. Of-urile taximetriștilor