Povestire estivală despre egalitatea socială

* Vremea încă mai ţine cu românii aflaţi în concediu; pare normal ca şi astăzi să vă aducem veşti din acele locuri minunate de relaxare, îmbuibare ori adevărat dezmăţ (o paranteză pe tema dezmăţului: cu aproape trei decenii în urmă am văzut într-o prăvălie anunţul "Avem peşte dezmăţat!"; era vorba nu despre peşti de moravuri uşoare, destrăbălaţi, care pierd nopţile la chefuri cu peştoaice de aceeaşi teapă, ci despre peşti fără maţe). Urmează o mică povestire despre egalitatea socială:

* În meniul restaurantului de lux "Midia Sprintenă" au figurat fructe de mare având o culoare cam ciudată; cum cei mai mulţi clienţi nu prea ştiau exact ce-s scolopendrele respective, cum trebuie ele să arate, de fapt, şi că, în principiu, aşa ceva se consumă în lunile care conţin litera "r" în denumire (nu există mrai, iurnie, iurlie şi augurst), ei s-au repezit să mănânce şi, mai ales, să se pozeze în timp ce le mănâncă, să aibă ce pune pe Facebook. Printre ei, şi domnul Robert Gingie, 49 de ani, destul de trupeş…

* În aceleaşi clipe, dar la terasa "Stridia Zbuciumată", de nivel mediu, doi angajaţi au râcâit cu simţ de răspundere stratul verzui, gros şi pufos depus pe amestecul de carne tocată, apoi şi-au scuipat în palme cu nădejde şi au început să modeleze micii. Printre înfometaţii care au cumpărat şi au mâncat cu poftă (şi cu muştar, scobitori, chifle şi cartofi) s-a numărat şi domnul Septimiu Maimuţă, 42 de ani, cam rotofei…

* Tot atunci şi în aceeaşi staţiune estivală, zeci de români cu venituri mai modeste stăteau la coadă la taraba cu fructe de lângă supermarket; fuseseră înăuntru, îşi luaseră câte măcar cinci peturi de bere (şi o doză de răcoare, de la aerul condiţionat), apoi se opriseră să-şi cumpere şi pepeni verzi. Unul dintre ei era nea Aurel Sudoare, de 45 de ani, burtos…

* Pe când lumina zilei se îmbina cu umbrele înserării, iar frumoasele de pe plaja de lux îşi strângeau uleiurile de plajă, să plece spre hotel, domnul Robert Gingie, stând în picioare, se prefăcea că priveşte în larg şi îşi încorda muşchii la maximum, să-şi sugă burta, simţindu-se admirat. La aceeaşi oră, pe plaja de nivel mediu, Septimiu Maimuţă se încorda şi el din toate puterile, să-şi sugă burta, ştiind la rândul său că e privit de duduile de pe cearşaful alăturat. Tot atunci, pe nisipul de sub faleză, Aurel Sudoare, la care se uita cu drag o tanti ofilită şi balcâză, se căznea din răsputeri să-şi lipească buricul de şira spinării… Simultan, de pe cele trei plaje s-au auzit trei sunete stranii, trei zgomote de nedescris, ca o melodie a disperării pe trei voci. Imediat, din cam aceleaşi locuri s-au auzit, tot ca un cor, voci feminine pline de dezgust…

* În concluzie, nu-i nevoie să comandaţi fructe de mare într-un local de lux: un efect asemănător se obţine şi cu mici alteraţi sau amestecând pepene cu bere la pet!