Primăria pune din nou în discuţie strategia de încălzire a Iaşului: centrale de apartament versus încălzire centrală. Ce ni se propune

Primăria Municipiului Iaşi a afişat în consultare publică proiectul de hotărâre menit să actualizeze Strategia locală pentru serviciul de alimentare cu energie termică a populaţiei.

Documentul, care conţine peste 200 de pagini, prezintă printre altele situaţia la nivelul anului trecut atât la nivel naţional, cât şi local, a proprietăţilor publice sau private conectate la sistemele centralizate de încălzire, a producătorilor de agent termic, dar aminteşte şi normele legale prin care se stabilesc tarifele pentru încălzire.

„În municipiul Iaşi, cele mai multe cazane de apă caldă (individuale, destinate exclusiv producerii de energie termică şi care utilizează drept combustibil gazele naturale, n.r.) au fost instalate în perioada 2008-2016.

Acestea sunt în mare majoritate fără condensaţie şi au deja peste 10 ani de funcţionare. Se estimează că în municipiul Iaşi sunt instalate circa 80.000 de centrale termice de apartament. Acestea sunt utilizate atât în apartamente în blocuri vechi, cât şi în apartamente noi din complexuri rezidenţiale”, menţionează documentul supus dezbaterii publice.

Pe de altă parte, datele prezentate în proiectul de hotărâre arată că ritmul debranşărilor de la reţeaua centralizată de termoficare a încetinit, de la aproape 9.300 de deconectări în anul 2012 la ceva mai puţin de 2.000 la sfârşitul anului trecut. Practic, la începutul anului 2022, Sistemul de Alimentare Centralizat cu Energie Termică (SACET) al oraşului mai avea 23.041 de apartamente, în comparaţie cu 49.860 de locuinţe conectate la începutul anului 2012.

Previziunile sunt optimiste

Totuşi, „prin continuarea proiectelor de modernizare a reţelelor, coroborat cu conectarea/ reconectarea de consumatori noi, dar şi cu măsuri de creştere a eficienţei energetice a clădirilor, se estimează că în anul 2025, comparativ cu 2021, la o energie termică livrată în sistem similară, vânzările de energie termică vor fi cu cca 16.700 Gcal mai mari, iar pierderile, cu cca 16.000 Gcal mai mici”, arată Strategia locală. Mai mult, aceste estimări sunt duble pentru anul 2030.

Casa Pătrată (Consiliul Judeţean, Prefectură şi unele instituţii guvernamentale) este conectată la sistemul centralizat de încălzire, dar nu are şi unul comun de aer condiţionat. La CJ, de exemplu, „viteza” de înlocuire a aparatelor AC este de 30 de aparate pe an

„În SACET Iaşi efectul deconectărilor a fost anulat prin (re)conectarea instituţiilor de învăţământ, a unor spitale, dar şi a clădirilor unor agenţi economici (hoteluri, clădiri de birouri etc.)”, explică autorii proiectului creşterea vânzărilor.

Documentul menţionează şi câţiva viitori abonaţi la serviciul comunitar de termoficare, care se vor conecta până la sfârşitul anului viitor: Poitiers Towers (3 blocuri, consum anual estimat de 1848 Gcal), Palatul Braunstein (210 Gcal), Muzeul de Istorie Naturală (110 Gcal), ANL Smârdan (două tronsoane, 288 Gcal) şi Grădiniţa Dacia (405 Gcal).

Două locuinţe din cinci au aer condiţionat

Interesantă este şi comparaţia între sistemele de răcire din locuinţe şi din instituţiile publice. Documentul estimează că 40 la sută din cele aproape 131 de mii de locuinţe individuale existente în municipiu la sfârşitul anului 2021 „au un aparat de aer condiţionat cu putere medie de 12.000 BTU”.

Consumul lor anual de energie electrică este evaluat la 28.280 MWh, de peste 12 ori mai mare decât al celor din instituţiile publice – deşi acestea din urmă funcţionează de două ori mai mult, 1000 de ore/an în medie, decât cele casnice.