Caută 
3 MIN
O ieşeancă şi-a vândut apartamentul, cu doar 12 ore înainte de a muri. Fiul acesteia, C.P., a atacat actul în instanţă, cerând anularea lui. Motivul e simplu: cumpărătorul era fiica vânzătoarei, sora vitregă a lui C.P. Magistraţii Judecătoriei au trebuit să decidă dacă a fost vorba de o vânzare legală sau de dezmoştenirea celui de-al doilea copil, printr-o donaţie mascată.
E.P. era bolnavă de leucemie, în fază terminală. În ultima perioadă a vieţii, a fost internată de fiul său într-un centru de îngrijire paliativă privat, pentru a beneficia de o asistenţă medicală şi psihologică specializată. Cu câteva zile înainte de decesul femeii, la căpătâiul său a venit fiica, cu care femeia se vedea rar. În preziua morţii sale, femeia şi-a vândut apartamentul cu patru camere fiicei. De aici, conflictul dintre cei doi fraţi. În faţa judecătorilor, C.P. a cerut anularea contractului de vânzare-cumpărare, invocând mai multe nereguli în întocmirea acestuia. Bărbatul a afirmat că vânzarea, având în vedere faptul că fiul este moştenitor de drept, nu ar fi fost altceva decât o donaţie mascată, făcută în condiţiile în care fiul a îngrijit-o în ultimii ani de viaţă, suportând şi cheltuielile aferente întreţinerii imobilului. Preţul, de 48.500 lei ar fi vădit derizoriu, Camera Notarilor stabilind pentru zona B un preţ minim de aproape patru ori mai mare, respectiv 34.220 euro pentru un apartament cu aceeaşi suprafaţă. Dată fiind vârsta femeii şi starea sa de sănătate, ea ar fi trebuit asistată în momentul vânzării de o persoană care să-i poată atesta discernământul.
În replică, G.T. a precizat că mama sa a avut discernământ, fapt care a putut fi observat şi de notarul care a venit la centrul de îngrijire cu actele necesare. Fiica a contestat faptul că fratele său ar fi îngrijit-o în ultimii ani, arătând că, dimpotrivă, femeia se plângea că nu are nici bani de pâine, G.T. trimiţându-i în mai multe rânduri alimente, medicamente sau bani. Apartamentul în sine fusese iniţial o magazie cu patru încăperi a fostei Întreprinderi de Industrializare a Laptelui. În fine, G.T. a precizat că de pe urma tatălui vitreg rămăsese o casă, mama cedându-i fiului cota ce-i revenea.
Analizând actele depuse la dosar de cei doi, judecătorii au apreciat că femeia îşi înzestrase copiii din timpul vieţii, lăsând fiului o locuinţă şi vânzând fiicei o a doua. Pentru a pune pe fiecare moştenitor în dreptul său, ar trebui aduse la masa succesorală toate bunurile înstrăinate de mamă celor doi copii, inclusiv deci casa cedată anterior fiului. Pe de altă parte, instanţa a considerat că preţul vânzării apartamentului este cel real, fiind rezultat al evaluării făcute de un expert. Ca urmare, cererea fiului de anulare a vânzării către sora sa a fost respinsă. Sentinţa nu este însă definitivă, ea fiind supusă controlului Tribunalului. Acesta a stabilit pentru luna septembrie un nou termen, în care să fie prezentată o expertiză medico-legală psihiatrică.
