Protest la Iaşi în Piaţa Unirii împotriva pragului de la care va fi incriminat abuzul în serviciu

“La Iaşi, mâine la ora 18:00 se iese în strada. S-au adunat prea multe: pensii speciale, numirea unui infractor la AEP şi pragului infracţiunii(OG 13 actualizat). Nu ştim câţi vom fi. Lumea este preocupata mai mult de războiul din Ucraina. Eu am atras atenţia pe Facebook asupra numirii unui escroc la AEP, dar lumea nu pare interesată. Oamenii de rand nu vad pericolul. Profesorii au ieşit în strada pentru salarii, în loc sa identifice de unde vine raul şi sa protesteze împotriva cauzei. Majoritatea celor din sistemul sanitar au procedat la fel. Cei din domeniul privat, ies la proteste numai dacă încep arestările în masa. Întreaga tara este anesteziată de nişte borfaşi, dar lumea încă tace. Unii chiar ii aplaudă. Vai, ce tara….! Locul întâlnirii este Piaţa Unirii – Iaşi”, se arată pe pagina de socializare a lui Ionel Apostol.

Context: Plenul Senatului a votat miercuri amendamentul pentru introducerea unui prag de 250.000 lei pentru abuzul în serviciu, a declarat pentru G4Media Radu Mihail, liderul senatorilor USR. Proiectul merge acum la Camera Deputaţilor, care este cameră decizională.Modificările au fost introduse sub formă de amendamente de parlamentarii puterii PSD-PNL-UDMR la un proiect de lege iniţiat de guvern în decembrie 2022. Fişa legislativă de pe site-ul Senatului nu indică explicit numele parlamentarilor PSD, PNL şi UDMR care au depus amendamentul, ci indică doar că sunt membri Comisiei Juridice din Senat, potrivit g4media. Dacă amendamentul Puterii trece de vot, fapta prin care un funcţionar public produce cu intenţie un prejudiciu mai mic de 250.000 lei nu va mai fi infracţiune. Dacă această prevedere ar fi fost în vigoare, Liviu Dragnea nu ar mai fi fost condamnat.

Amendamentul depus de parlamentarii PSD-PNL-UDMR:„Fapta funcţionarului public care, cu ştiinţă, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act prevăzut de o lege, o ordonanţă a guvernului, o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea puterea de lege ori îndeplineşte cu încălcarea unei dispoziţii cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă mai mare sau egală cu 250.000 de lei ori o vătămare gravă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.
Senatul este prima cameră sesizată, proiectul urmând să meargă apoi la dezbateri în Camera Deputaţilor.

Curtea Constituţională a cerut ca în lege să fie prevăzut un prag pentru abuzul în serviciu, dar nu a indicat care să fie valoarea.

Proiectul adoptat de guvern şi trimis la Parlament în decembrie 2022 nu prevedea însă un plafon pentru abuzul în serviciu, aşa cum ceruse Curtea Constiuţională, care nu indicase însă un cuantum pentru acest prag. Guvernul Ciucă a modificat la sfârşitul anului definirea definirea abuzului în serviciu astfel încât să ia în calcul hotărârea CCR din 2016, care a decis că numai comportamentul funcţionarilor care constă în „încălcarea legislaţiei primare” – adică a legii emisă de Parlament, dar şi a ordonanţelor şi ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului – poate avea o consecinţă penală.

O altă modificare importantă ar viza propunerea ministerului justiţiei ca înregistrările efectuate de serviciile de informaţii să poată fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal, inclusiv în cazul infracţiunilor de corupţie, deşi Curtea Constituţională a declarat, în urmă cu doi ani, neconstituţională o prevedere similară din CPP. Propunerea a fost însuşită de Guvern în proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală adoptată la sfârşitul anului, însă a unii politicieni au pus în discuţie din nou Constituţionalitatea acestei prevederi.

Fostul ministru al Justiţiei, Stelian Ion (USR) a cerut un prag pentru abuzul în serviciu echivalent cu salariul minim pe economie.