Caută 
2 MIN
Treptat, dar sigur, femeile au ajuns să deţină cele mai importante funcţii în stat în Republica Moldova. Aproape că ne-am obişnuit să auzim la ştiri, la radio, televiziune şi diverse pe platforme ce încearcă să ţină pasul cu vremurile noi: „preşedinta” ţării, „prim-ministra” Republicii Moldova, şefa Curţii Constituţionale, „başcana” Autonomiei Găgăuze – titulaturi ce păreau absolut imposibile cu numai câţiva ani în urmă… inclusiv din punct de vedere gramatical.
Tot „pe mâna femeilor” au ajuns şi 41 din fotoliile de parlamentari – o cifră mai puţin spectaculoasă, dacă o comparăm cu alte legislative, dar una fără precedent pentru parlamentul moldovenesc.
Statisticile actuale par a fi cât se poate de favorabil femeilor. Ce se întâmplă în spatele cortinei şi cât de reală este însă puterea pe care o deţin astăzi femeile în Moldova? Câte din aceste „premiere” reprezintă nişte schimbări reale şi câte nu sunt decât nişte aparenţe, făcute de dragul banilor europeni – am încercat să aflăm stând de vorbă cu experţi, lideri de opinie şi reprezentanţi ai fostei şi actualei puteri, care au promovat activ şi continuă să promoveze agenda „feminină” la Chişinău.
Femeile – 41% din deputaţii Parlamentului Moldovei. O schimbare de mentalitate sau doar o constrângere legislativă?
De-a lungul scurtei sale istorii, R.Moldova s-a tot „lăudat” cu femei în funcţii cheie. Între anii 2001-2009, acestora le-a revenit conducerea a patru ministere (Finanţe, Protecţie Socială, Justiţie), fotoliul de spicher al parlamentului, Eugenia Ostapciuc (2001-2005), ba chiar şi cel de premier, în 2008, în fruntea guvernului fiind numită Zinaida Greceanîi. În majoritatea cazurilor, susţin analiştii, a fost vorba de „numiri de vitrină”, făcute de guvernarea comunistă, în timp ce adevărata putere era concentrată în mâinile liderului PCRM, Voronin Voronin.
Au existat şi partide politice conduse de femei, dar acestea nu au reuşit să se afirme ca forţe politice în deplinul sens al cuvântului şi să ajungă de sine stătător în Parlament sau la guvernare.
Schimbările au început să fie vizibile în R. Moldova în ultimii 10-12 ani, când mai multe programe au avut ca obiectiv sporirea implicării femeilor în procesele decizionale, afirmă Liliana Palihovici, reprezentantul special al preşedintelui în exerciţiu al OSCE pe probleme de gen.
Cititi materialul integral pe presshub.ro
