Caută 
2 MIN
Via Carpatia cuprinde reţele de infrastructură rutieră din şapte state: proiectul pleacă din Lituania, cu punct final la Salonic. Via Carpatia este un plan transnaţional de construcţie de autostrăzi. La el au aderat Lituania, Polonia, Slovacia şi Ungaria în 2006.
România, Bulgaria şi Grecia s-au alăturat iniţiativei în 2010. În unele ţări sunt incluse şi autostrăzi secundare cu ieşire la porturi. Traseul din România se ramifică până la Constanţa. În contextul noilor ameninţări ruseşti, o autostradă care să unească multe din statele fostului bloc comunist ar accelera mobilitatea şi ar ridica o baricadă împotriva tendinţelor expansioniste ale Moscovei.
Este proiectul prin care şapte ţări europene îşi doresc ca trei mări: Baltică, Egee şi Neagră să fie unite printr-o autostradă, numită Via Carpatia. Via Carpatia ar trebui terminată în 2026, dar România nu îşi va respecta angajamentele.
Este imposibil de finalizat autostrada Lugoj – Craiova – Calafat (260 km) şi cel puţin 60 de kilometri din Autostrada Sibiu – Piteşti (loturile 2, 3 şi 4). Nici Polonia nu stă strălucit. Via Carpatia poloneză măsoară 718 km, din care numai 78 sunt terminaţi, 289 sunt în execuţie şi restul în pregătire.
În schimb, Ungaria a anunţat că este aproape să finalizeze partea ei de autostradă din Via Carpatia. Odată cu finalizarea, în toamnă, a autostrăzii M30, care face legătura între autostrada M3 şi graniţa cu Slovacia, a luat naştere şi ultimul element maghiar al coridorului.
În urma secţiunii nou construite între Miskolc şi Tornyosnémeti, de la Budapesta se poate ajunge pe autostradă până la Kosice (Slovacia). Ungaria s-a achitat de toate sarcinile asumate cu cinci ani mai devreme decât termenul-limită al construcţiei întregii Via Carpatia, care este anul 2026.
Citiţi materialul integral pe newsweek.ro
