Caută 
2 MIN
Poliţia de Frontieră, Inspectoratul Teritorial Iaşi, a confirmat o informaţie vehiculată deja în rândul pescarilor din Iaşi: nu mai este necesar carnetul de membru al unei Asociaţii Judeţene de Vânători şi Pescari pentru a putea pescui pe apele râului Prut şi în lacul de acumulare Stânca-Costeşti. Mai mulţi pescari se raliaseră împotriva acestor concesionări, dar ele continuau, taxa achitată la aceste asociaţii pentru a putea pescui fiind de peste 200 de lei. În prezent, pentru a putea pescui pe Prut este necesară depunerea unei solicitări la Poliţia de Frontieră ca să fie eliberat un aviz de desfăşurare a activităţilor de pescuit sportiv, fără a fi nevoie să fii membru AJVPS.
„Nu mai este necesară dovedirea calităţii de membru al unei asociaţii judeţene de pescuit şi vânătoare. Este necesară o cerere de eliberare a acestui aviz şi o copie a actului de identitate pentru persoane fizice“, au precizat reprezentanţii Poliţiei de Frontieră. Pentru detaliile exacte cu privire la actele necesare la pescuit, pescarilor le este recomandat să întrebe exact la Poliţia de Frontieră atunci când solicită eliberarea avizului. Un lucru pe care nu îl ştiu sau nu îl iau în considerare pescarii este acela că pescuitul nu se face în orice condiţii pe apele publice, riscând să practice braconajul fără să îşi dea seama. Conform Regulamentului de exercitare a pescuitului în râul Prut şi în lacul de acumulare Stânca-Costeşti din 01.08.2003, pescuitul recreativ este permis doar în cursul zilei, de la răsărit la apus, cu cel mult două undiţe sau lansete cu câte două cârlige fiecare maximum.
Se face numai de pe mal, fiind interzisă lansarea de bărci, iar în timpul iernii se poate efectua şi pe gheaţă. Un pescar poate reţine cel mult cinci kilograme de peşte sau numai un singur exemplar dacă masa lui corporală depăşeşte cinci kilograme. Există şi un tabel în regulament care prevede exact ce dimensiuni minime au speciile care pot fi reţinute, de la răpitori precum bibanul, somn, şalău, ştiucă sau clean, la specii mai cunoscute precum carasul sau crapul. Spre exemplu, orice exemplare de crap mai mic de 35 de centimetri în lungime trebuie eliberat, iar la şalău şi ştiucă dimensiunea minimă e de 40 de centimetri.
