Soţul mezzosopranei Maria Maxim nu a scăpat de emoţii. Condamnarea pentru omor nu e încă exclusă. Iată procedura!

Ei au arătat însă că această hotărâre ar putea fi doar provizorie, anchetatorii având încă la dispoziţie căi de a o schimba. „Portiţa” indicată de judecători ar însemna practic, pe scurt, ca Nicoară să fie judecat pentru lăsarea fără ajutor a unei persoane aflate în dificultate, pentru care pedeapsa prevăzută de lege este minimă, dar să fie condamnat în cele din urmă pentru omor. Cum ar fi acest lucru posibil?

Magistraţii Curţii de Apel au anulat vineri decizia anterioară a Judecătoriei ca rechizitoriul întocmit de procurori să le fie întors pentru parofundarea cercetărilor. Motivarea acestei decizii a fost făcută publică ieri.

Raţionamentul judecătorilor a fost relativ simplu, acesta preluând o parte din argumentaţia apărătorului lui Codrin Nicoară. În aprilie 2021, judecătorul de cameră preliminară constatase legalitatea rechizitoriului procurorilor şi dispusese începerea judecăţii pentru săvârşirea infracţiunii de lăsare fără ajutor a unei persoane aflate în dificultate.

Încheierea prin care fusese luată decizia nu a fost contestată, iar procesul a început. În paralel însă, pe altă cale procedurală, se desfăşurau demersurile familiei solistei, care contestau încadrarea juridică stabilită de procurori. În martie 2022, plângerea împotriva soluţiei de clasare a acuzaţiei de omor a fost admisă, iar procurorii au fosst obligaţi să reia cercetările în această direcţie.

Practic, se ajunsese în situaţia în care Nicoară era judecat pentru că nu-şi ajutase soţia, dar în paralel, aceeaşi faptă era cercetată şi pentru altă posibilă încadrare, actul de bază fiind acelaşi rechizitoriu. Apărătorul lui Nicoară a apreciat că era încălcat principiul legalităţii procesului penal.

„Rechizitoriul nu mai poate fi reformat după sesizarea instanţei de judecată prin soluţia definitivă dată camerei preliminare fără desfiinţarea încheierii definitive în căi extraordinare de atac, căi de atac ce nu au fost formulate. De asemenea, dispoziţiile legii penale române nu prevăd niciun temei de drept prin care instanţa de fond ar reveni asupra unei încheieri definitive date in procedura de cameră preliminară şi nici posibilitatea de restituire a cauzei la procuror pe parcursul judecării cauzei penale”, a argumentat acesta.

O poziţie asemănătoare a fost adoptată şi de procurori.

Argumentele apărării au fost acceptate de judecători. Ei au arătat că trimiterea în judecată are un caracter definitiv, instanţa fiind obligată să judece cazul, fără a mai putea trimite rechizitoriul înapoi la procurori.

Odată ce procurorul aprecia că şi-a terminat cercetările, judecătorul nu putea să-l oblige să cerceteze mai departe. Posibilitatea exista, dar în vechiul Cod de procedură penală, nu în cel actual. În schimb, magistraţii Curţii de Apel au arătat că Nicoară ar putea fi judecat pentru comiterea a două infracţiuni având la bază aceeaşi faptă.

Pe de o parte, el nu-şi ajutase soţia, aflată în pericol de moarte şi era judecat pentru aceasta. Exista însă şi ipoteza ca el să o fi împins pe scări pentru a o ucide, faptul reprezentând o altă infracţiune, cea de omor. Pe aceasta, procurorii o puteau cerceta mai departe, independent.

„Cert este că în cazul în care în urma cercetărilor efectuate cu privire la săvârşirea infracţiunii de omor se va stabili o altă situaţie de fapt decât cea descrisă în rechizitoriul emis la data de 13.04.2021, respectiv fapte sau împrejurări noi care să dovedească netemeinicia hotărârii ce urmează a fi pronunţată în prezenta cauză, aceasta va putea fi revizuită”, au precizat judecătorii.