Practic, ce sunt superbacteriile? Superbacteriile sunt germeni care au deveni rezistenți la medicamentele care ar trebui să le distrugă. Aceste bacterii, dar și ciupercile rezistente la medicamente, sunt greu de controlat și de tratat, provocând numeroase complicații.

Antibioticele sunt o clasă vitală de medicamente care ajută la salvarea multor vieți. Acestea tratează o mare varietate de infecții, de la cele mai ușoare, precum cele ale tractului urinar, până la cele mai grave și care pot pune viața în pericol. Cu toate acestea, creșterea recentă a frecvenței superbacteriilor se referă din ce în ce mai mult la utilizarea excesivă de antibiotice, ceea ce contribuie la rezistența la aceste medicamente.

”În primul rând, nu trebuie să uităm că urmare a descoperirii lor, antibioticele au salvat viața cel puțin a unei jumătăți din populația globului, dacă nu chiar mai mult. Dar, în același timp, acestea nu reprezintă un panaceu universal și nu trebuie folosite irațional. 
Este clar că există un abuz de antibiotice, iar acesta este dat de încă libertatea de prescripție a acestor medicamente. În România încă există situații în care poți lua câteva tablete de antibiotic de la farmacie fără rețetă. În Vest nu există așa ceva”, a explicat în mai multe rânduri Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, medic primar chirurg la Spitalul Clinic de Urgențe ”Sf. Spiridon”. 

Superbacteriile reprezintă o prioritate critică pentru că de multe ori infecţiile cu astfel de patogeni sunt mortale. OMS a publicat raportul, care este unul îngrijorător. 

Dezvoltarea de noi tratamente antibacteriene este inadecvată pentru a aborda amenințarea tot mai mare a rezistenței la antibiotice, se menționează în raportul anual al Organizației Mondiale a Sănătății. 

Raportul din 2021 descrie conduita clinică și preclinică antibacteriană ca fiind stagnantă și departe de a satisface nevoile globale. Din 2017, au fost aprobate doar 12 antibiotice, dintre care 10 aparțin claselor existente cu mecanisme stabilite de rezistență la antimicrobiene (RAM).

"Există un decalaj major în descoperirea tratamentelor antibacteriene și, cu atât mai mult, în descoperirea tratamentelor inovatoare. Acest lucru reprezintă o provocare serioasă pentru depășirea pandemiei în creștere a rezistenței la antimicrobiene și ne face pe fiecare dintre noi din ce în ce mai vulnerabili la infecții bacteriene, inclusiv la cele mai simple infecții", a declarat dr. Hanan Balkhy, directorul general adjunct al OMS pentru RAM.   

Doar 27 de noi antibiotice în 2021

Potrivit analizelor anuale ale OMS, în 2021 au existat doar 27 de antibiotice noi în dezvoltarea clinică împotriva agenților patogeni prioritari, în scădere de la 31 de produse în 2017. În stadiul preclinic – înainte de începerea studiilor clinice – numărul de produse a rămas relativ constant în ultimii 3 ani.
În sens mai larg, raportul descrie faptul că, dintre cei 77 de agenți antibacterieni în dezvoltarea clinică, 45 sunt molecule mici "tradiționale" cu acțiune directă, iar 32 sunt agenți "netradiționali". Exemple de acestea din urmă sunt anticorpii monoclonali și bacteriofagii, care sunt viruși care pot distruge bacteriile. 

Deoarece antibioticele au acum o durată de viață limitată înainte de apariția rezistenței la medicamente, abordările netradiționale oferă noi oportunități de a aborda infecțiile cauzate de bacteriile rezistente la antimicrobiene din diferite unghiuri, deoarece acestea pot fi utilizate complementar și asociat sau ca alternative la terapiile stabilite.

Barierele în calea dezvoltării de noi produse includ calea lungă de aprobare, costurile ridicate și ratele scăzute de succes. În prezent, este nevoie de aproximativ 10-15 ani pentru a progresa un candidat antibiotic de la preclinic la etapele clinice.

Pentru antibioticele din clasele existente, în medie, doar unul din fiecare 15 medicamente în dezvoltarea preclinică va ajunge la pacienți. Pentru noile clase de antibiotice, doar unul din 30 de candidați va ajunge la pacienți.

Dintre cele 27 de antibiotice din spațiul clinic care abordează agenții patogeni prioritari, doar șase îndeplinesc cel puțin unul dintre criteriile OMS pentru inovare. Lipsa inovării subminează rapid eficacitatea numărului limitat de antibiotice noi care ajung pe piață. În medie, rezistența este raportată la majoritatea agenților noi, la 2-3 ani după intrarea pe piață.

"Timpul se scurge pentru a depăși rezistența antimicrobiană, ritmul și succesul inovării sunt cu mult sub ceea ce avem nevoie pentru a asigura câștigurile medicinei moderne împotriva condițiilor vechi, dar devastatoare, cum ar fi sepsisul neonatal", a declarat dr. Haileyesus Getahun, directorul OMS pentru coordonarea globală a RAM.  

Aproximativ 30% dintre nou-născuții cu sepsis mor din cauza infecțiilor bacteriene rezistente la antibioticele de primă linie.

”Înainte, ca să fie acoperiți, chirurgii dădeau antibiotice, ca să se evite riscul de contaminare al bolnavului, pentru că era vorba de o intervenție invazivă. Acum s-au schimbat protocoalele și se dă antibiotic numai în anumite situații, foarte bine definite. Ce vreau eu să subliniez este faptul că oamenii nu mor pentru că iau antibiotice ci pentru că nu mai există antibiotice pentru germeni care au devenit tot mai rezistenți. Uneori, mă întreb dacă nu cumva acești germeni sunt mai deștepți decât noi”, a concluzionat Prof. Dr. Eugen Târcoveanu.