Un investitor pe un cal alb va veni să facă autostradă în Moldova

Cu trei zile în urmă, vicepremierul Viorel Ştefan ne-a dat o veste bună şi una mai puţin bună. Prima este că Autostrada Ungheni-Iaşi-Tg. Neamţ a fost pusă de Guvern pe lista proiectelor strategice. Cealaltă este că se renunţă la banii europeni şi că se caută un investitor, pentru că A8 va fi construită în cadrul unui parteneriat public-privat (PPP). Dar ce înseamnă acest parteneriat şi de ce ar fi el mai bun decât fi­nanţarea europeană? Viorel Ştefan l-a descris drept „un model nou de dezvoltare economică adaptat contextului economic“, „fără a pune presiune asupra bugetului de stat“.

Rămânem datori

„Dacă mergem pe ideea parteneriatului pu­blic privat, avem senzaţia că putem să punem în cârca investitorului 80 la sută şi noi nu vom fi datori. Fals!“, a explicat, succint, deputatul Dumitru Oprea. El a adăugat că, de fapt, se pierde finanţarea europeană: „Acolo stăm rău pentru că nu putem să ne luăm banii noştri“, a mai spus fostul decan al Facultăţii ieşene de Economie şi rector al Universităţii „Al.I. Cuza“.

„Fiind primele proiecte pe care Guvernul le propune în parteneriat public privat, ele trebuie să iasă foarte bine“, ne-a declarat, optimist, senatorul Vasile Toma, secretarul Comisiei pentru transport şi energie din camera superioară a Parlamentului. El a amintit că, iniţial, s-a mers pe Programul Operaţional Investiţie Mare (POIM) pentru acest segment de autostradă, estimat la aproximativ 1,2 miliarde de euro. Astfel, în primul trimestru al anului, era programată scoaterea la licitaţie, pentru proiectare şi execuţie, a primului segment, cel de la Ungheni până la Iaşi, inclusiv podul peste Prut.

De ce e parteneriatul mai „rapid“

Senatorul ieşean a admis că noua propunere poate fi privită cu suspiciune, după atâţia ani de aşteptare, dar a susţinut că, pe parteneriat pu­blic-privat, cei 109 kilometri dintre Ungheni-Iaşi-Tg. Neamţ se vor face mai repede decât pe fonduri europene. „Dacă se apelează la un împrumut, banca are proceduri mai simple decât aplicaţia pentru fonduri europene“, a exemplificat Vasile Toma.

El a amintit şi de anunţul făcut ieri de primul ministru, potrivit căruia do­cumentaţia pentru prima parte a autostrăzii A8 şi pentru celelalte două segmente de autostradă menţionate marţi de vicepremier va fi gata în trei luni. „Sunt şi câteva modificări foarte bune la legislaţia privind achiziţiile (printre altele, procedura de atribuire nu se suspendă în cazul contestaţiilor, n.r.) şi atunci mă gândesc că, îmbunătăţind procedura PPP şi dispărând constrângerile multiple de la fondurile europene, ar trebui să meargă mai repede. Teoretic“, a spus senatorul ieşean. „Legislaţie mai bună, birocraţie mai puţină“, a conchis el.

Traficul decide

Alte opinii care au apărut după propunerea parteneriatului ca mijloc de construire a por­ţiunilor de autostradă Ungheni-Tg. Neamţ, Comarnic-Braşov şi Bucureşti-Alexandria-Cra­iova-Lugoj ţin cont de trafic. Astfel, afluenţa uriaşă dintre Bucureşti şi Braşov va face atractiv aceste segment pentru investitori, dar recupe­rarea investiţiei doar din taxă pe sectorul Ungheni-Iaşi-Tg. Neamţ nu va stârni interesul nimănui.

O evaluare unitară a „cantităţii“ de autostrăzi necesare, respectiv a surselor de finanţare – disponibile din fonduri UE, din bugetul naţional şi din credite – ar fi, de asemenea, mai eficientă, susţin cei cu care am discutat pe acest subiect.

De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis a declarat ieri că autostrada între Moldova şi Ardeal ar trebui finanţată din fonduri europene. „Autostrada Moldova, cu toţii ne-o dorim. Există un proiect pe fonduri europene au­tostrada Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni, care acum e deja amânat cu 4 ani. De ce oare?“, s-a întrebat şeful statului.