Caută 
2 MIN
În România comunistă au existat mii de cazuri ai căror protagoniști ar putea fi eroi în filme care să te țină cu sufletul la gură până la final, căci au toate îngredientele: dosare despre servicii secrete, asasinate, dezertări, extracții, urmăriți și urmăritori, victime și călăi.
În România comunistă, orice personalitate aflată în exil devenea automat o țintă pentru poliția politică, sub diversele ei denumiri din 1945 până în 1989. Arheologul Dinu Adameșteanu este una dintre aceste ținte, și unul dintre cei care pot deveni oricând subiect de film.
A fost urmărit în exil, pe urmele sale Securitatea a trimis zeci de agenți și de ofițeri, chiar dacă devenise, între timp, cetățean al altui stat.
Familia din țară a lui Adameșteanu a fost, la rândul ei, monitorizată de numeroși săteni, colegi de serviciu ai fraților, vecini sau prieteni, transformați de Securitate în turnători.
Cine este Dinu Adameșteanu, arheologul care a pus Securitatea pe jar
În momentul în care Securitatea era interesată de o anumită persoană, se declanșa un mecanism de urmărire care se desfășura atât pe teritoriul țării, cât și în străinătate. În cazul lui Dinu Adameșteanu, urmărirea și verificarea s-au realizat în mai multe localități din țară și din Europa.
Pe numele lui, există în arhiva Consiliului Național al Studierii Arhivelor Securității mai multe dosare transferate de la SRI și SIE, care însumează mii de pagini.
Dinu Adameșteanu s-a născut în localitatea Toporu, pe atunci aflată în județul Vlașca, pe 25 martie 1913, și a decedat în Italia, la 91 de ani, pe 21 ianuarie 2004. Cea mai mare parte a vieții a trăit-o în Italia, unde a plecat cu o bursă academică în toamna anului 1939, a devenit bibliotecar la finalul stagiului și și-a susținut doctoratul în 1943.
„Datorită lui, în timpul războiului, biblioteca de specialitate a Accademiei di Romania a rămas deschisă cercetătorilor din Roma (au frecventat-o, atunci, personalități ilustre, ca Giovanni Forni, Santo Mazzarino, M.J. Vermasseren), în timp ce bibliotecile prestigioaselor institute similare ale Germaniei, Marii Britanii, SUA, Belgiei şi Olandei fuseseră închise”, potrivit Mihaelei Manucu-Adameșteanu.
Este pionier și promotor la nivel mondial al aplicării aerofotografiei și a tehnicilor de topografie aeriană în cercetarea și recunoașterea arheologică.
S-a remarcat și confirmat în funcții importante, de numele lui legându-se reorganizarea Institutului Arheologic German din Roma. A fost director al Aerofototecii Naționale (1958-1964), unde a realiza harta Italiei pe baza fotografiilor aeriene, în colaborare cu Institutul geografic militar italian.
Mai mult, pe presshub
