Caută 
2 MIN
Unirea Principatelor Moldova cu Ţara Românească a fost plănuită sub un castan din judeţul Iaşi declarat monument istoric. „Castanul Unirii” din satul Vişan, comuna Bârnova, a asistat, în 1856, la o întâlnire secretă a unui grup de unsprezece unionişti, în frunte cu Mihail Kogălniceanu, care au plănuit Mica Unire.
Vasile Alecsandri, Costache Negri, Dimitrie Ralet, Costache Rolla, Anastasie Panu, Petre Mavrogheni, Constantin Hurmuzachi, preotul arhimandrit Neofit Scriban, Ion Emanuel Florescu, Nicolae Creţulescu şi Mihail Kogălniceanu au plănuit Unirea Principatelor Moldova cu Ţara Românească „sub un măreţ castan”, pe 25 mai 1856. Potrivit inginerului Mihai Caba, care a consemnat povestea „Castanului Unirii” într-un articol publicat în 2012 în Ziarul de Iaşi, sub arborele de la Vişan s-a înfiinţat „Comitetul de luptă pentru Unire”.
„Înfruntând prigoana fanariotă a vremii, unioniştii ieşeni au ţinut sfat de taina «sub un măreţ castan» şi au înfiinţat Comitetul de luptă pentru Unire, organism lucrativ pentru înfăptuirea Unirii celor două principate româneşti”, a notat inginerul. Noua formă de luptă a unioniştilor ieşeni este surprinsă în versurile compuse „ad-hoc” de Vasile Alecsandri: „Sub acest măreţ castan, Noi jurăm toţi în frăţie Ca de azi să nu mai fie Nici valah, nici moldovean! Să fie numai români, Într-un gând, într-o simţire Şi să ne dăm mâini cu mâini Pentru-a ţării fericire” „Castanul Unirii”, fotografiat în perioada interbelică de către un învăţător vasluian, a fost căutat ani de zile de către ieşeni. Monumentul istoric a fost identificat în 2004 profesorul Mandache Leocov, fost director al Grădinii Botanice Iaşi. Astazi copiii din Visani au organizat o manifestatie sub castanul Unirii.
