anunturi
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Ce ne distinge?

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    In clasica sa carte despre Vechiul Regim si Revolutia franceza, Tocqueville scrie la un moment dat ca monarhia absoluta, nivelind rangurile sociale, breslele si patriotismele locale, a produs o societate in care francezii se simteau din ce in ce mai asemanatori, dar din ce in ce mai dezbinati. Tocqueville scria ca reprezentant al liberalismului aristocratic pentru care ideea de libertate era asimilabila ideii de privilegiu, nu ideii de egalitate. Libertatea era ceva specific unui anumit corp social, era privilegiul de care se bucura breasla, orasul, provincia, nobilul sau parohia cutare de a proceda, in anumite situatii, conform propriilor sale statute, si nu voii autoritatii centrale. Libertatea era nu universal-egalitara, ci particularist-opozitionala. Nu avea rostul de a uni, ci de a distinge.

    Dincolo de relevanta textului lui Tocqueville pentru studiosii Vechiului Regim francez, pentru noi, cei trecuti prin comunism, paradoxul sau are rolul de a ne ajuta sa intelegem maladiile comuniste si post-comuniste care ne bintuie. Pentru ca, intr-o masura mult mai mare decit monarhia absoluta a Vechiului Regim, comunismul a fost o tehnica de nivelare, standardizare, masificare si omogenizare totala si, cel putin in intentii, globala. Comunismul a operat asupra societatilor sale captive cu mijloace de inregimentare, supraveghere, indoctrinare si pedepsire infinit superioare celor pe care le avea la dispozitie orice rege al Frantei din secolele XVII-XVIII. Exista, deci, intre lumea descrisa de Tocqueville si in lumea noastra, diferente de proiect politic si de mijloace, diferenta dintre un sistem politic cu scopuri si mijloace patriarhale si unul cu scopuri si mijloace de natura a modifica natura umana.

    Dar importanta pentru noi, astazi, in paradoxul lui Tocqueville e ideea ca orice incercare de a distruge ierarhiile organice, elitele istorice, distinctiile normale si sintaxa sociala fireasca de dragul unificarii in numele unor false criterii, al unor imperative ideologice duce la implozia sociala. Cu alte cuvinte: faptul ca in Romania a avut cistig de cauza "impaciuitorismul" lui Ion Iliescu, care, in numele unitatii nationale si al reconcilierii istorice, a refuzat, ba chiar a impiedicat sau inabusit orice incercare de a clarifica problema responsabilitatii comunismului, a fost mult mai daunator societatii romanesti decit daca s-ar fi clarificat lucrurile. Frustrati intr-un instinct normal - acela de a cauta dreptatea -, romanii au devenit dezbinati din pricina unei false "reconcilieri" impuse artificial. Dreptatea refuzata astazi in numele unor false si artificiale criterii se oteteste si rabufneste miine ca lipsa generalizata de scrupule. Falsul egalitarism, cum a fost cel comunist, duce la crearea unui rigid sistem de caste, precum cel al nomenclaturii comuniste. Falsa conciliere operata cu abilitate leninista de Ion Iliescu a dus la actuala septicemie social-politica a Romaniei. Falsul ecumenism impus de pietismul politic-corect sau de interese politice duce la exacerbarea tuturor sectarismelor. Falsa egalitate scolara in care toti elevii iau premiul intii cu coronita duce la invidii mocnite. Falsa unire politica in numele unei false "natiuni europene" duce la inflamarea tuturor nationalismelor. Cu cit sintem inghiontiti sa ne "unim" in numele unor false principii, cu atit devenim mai dezbinati, cu atit dezgropam mai multe particularisme, vechi si boante securi de razboi, uri uitate, nedreptati istorice prafuite si boli inchipuite. Cu cit devenim mai fortat globali, cu atit devenim mai real tribali. Acolo unde nimeni nu vrea sa opereze distinctiile reale apar separari artificiale.

    De aceea, nu cred in valabilitatea unei butade intens vehiculate in ultimul timp si care spune ca "Ingerii buni vad ceea ce ne uneste si ingerii rai vad ceea ce ne desparte". Cine a facut aceasta distinctie a vorbit ca un inger rau. Nu pentru ca a operat o distinctie, ci pentru ca a operat o falsa distinctie. Pentru ca problema nu e daca vedem doar ceea ce ne uneste sau doar ceea ce ne desparte, ci daca vedem ceea ce ne uneste cu adevarat: adica realitatea. Dar ceea ce ne uneste cu adevarat e si ceea ce ne distinge. Realitatea e mai complexa decit orice ideologie. Dar nu te poti aseza in realitate fara discernamint. Daca realitatea e ca "imparatul e gol", dar toti se prefac ca e invesmintat in brocarturi, atunci trebuie sa spui ce vezi, incredintat fiind ca astfel nu sfisii imaginare unitati, ci ca iti readuci cetatea la temeiul adevaratei unitati si realelor distinctii. Adevarul ne face liberi. Adica nobili. Adica persoane care pot si au dreptul sa reziste oricarei tiranii in numele propriei "distinctii" si complexitati inradacinate in ceea ce este cu adevarat.

    Ne poate napadi minciuna sau ne poate uni adevarul. Prima e doar o cirdasie, o intovarasire momentana, artificiala, care ascunde si alimenteaza dezbinari interne si lupte intestine. De aceea, singurul lucru care ne poate uni e adevarul. Discernamintul ne ajuta sa aflam ceea ce ne uneste, si astfel ceea ce ne distinge, cu adevarat. Romania va ramine despartita de sine insasi, ratacita, debusolata, schizoida, atit timp cit nu va sti sa distinga intre izvorul cu apa vie si izvorul cu apa moarta, intre ceea ce da viata si ceea ce ucide.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Spaima Constituţiei

    Cătălin ONOFREI

    Spaima Constituţiei

    Asta-i pohta ce-au pohtit?

    opinii

    Omnia Vincit Amor

    Florin CÎNTIC

    Omnia Vincit Amor

    Ca cercetător care a lucrat pe arhiva Mircea Eliade existentă la Colecţiile Speciale ale bibliotecii Regenstein a Universităţii din Chicago, mă întreb în fiecare an, pe 22 aprilie, ce mai rămâne din amintirea marelui istoric al religiilor azi, când discursul demolator este atât de hotărât cu predecesorii „incorecţi politic”. Însă, oricât de înverşunaţi ar fi detractorii lui, un singur lucru nu i-l pot lua: iubirea pe care i-a purtat-o Christinel.

    Dorul şi amintirea de-a pururi

    Grigore ILISEI

    Dorul şi amintirea de-a pururi

    În acest Floral 2022, în ziua de 18, cu 80 de ani în urmă, a venit pe lume în Bălăbăneşti, judeţul Covurlui, Ecaterina Şerbu, din 22 noiembrie 1965 Ecaterina Ilisei. S-a petrecut acea naştere de prunc în locul cu pricina, pentru că aici, în aşezarea dintre dealuri şi văi ameţitoare, îi duseseră soarta şi misia pe Constantin Şerbu, subofiţer de jandarmi şi şef de post, şi pe soţia lui Aneta, născută Moldoveanu, din părţile Constanţei, părinţii Ecaterinei. 

    Enescu în presa română (I)

    Alex VASILIU

    Enescu în presa română (I)

    Selecţii din interviurile acordate în România de George Enescu au fost publicate sporadic de-a lungul timpului, însă muzicologul şi compozitorul Laura Manolache a avut iniţiativa ordonării cronologice în două volume a unui număr impresionant de răspunsuri la întrebările jurnaliştilor. 

    pulspulspuls

    Iacătă-l la interval pe conţilierul premarelui Mihai Chirica, cu o postare de zile mari

    Iacătă-l la interval pe conţilierul premarelui Mihai Chirica, cu o postare de zile mari

    La sfârşitul săptămânii trecute, mai precis vineri, spre seară, consilierul de taină al primarului Chirica, inegalabilul Radu Botez, a produs o cugetare care a zguduit gândirea geoeconomică actuală în contextul războiului din Ucraina. 

    Caricatura zilei

    Grătar la bloc, în balcon

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

    Parteneri

    Alte publicatii

      Fotografia zilei

      Intrebarea zilei

      Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.

      X