“Fabricile” de bebeluşi din judeţ: două sate, în Top 10 naţional. Sute de copii trăiesc în Iaşi doar pe hârtie: o aberaţie statistică fără rezolvare

Rezultatele definitive ale ultimului recensământ arată că, în patru comune ieşene, copiii din grupa de vârstă 0-4 ani reprezintă mai mult de 10 la sută din populaţie. Este vorba despre Prisăcani – 11,68 la sută, Moşna – 11,4 la sută, Voineşti – 10,88 la sută, şi Scânteia – 10,25 la sută. Primele două comune sunt chiar în Top 10 naţional. Imediat sub nivelul celor 10 procente se află două dintre comunele suburbane Iaşului cu cele mai mari creşteri de populaţie: Valea Lupului (9,58 la sută) şi Miroslava (9,35 la sută).

La cealaltă extremă se află comunele Răchiteni (3,62 la sută), Dobrovăţ (3,67 la sută), Movileni (3,7 la sută), Bivolari (3,77 la sută) şi Strunga (3,8 la sută). Media pe judeţ este 6,3 la sută, municipiul Iaşi fiind doar puţin deasupra.

Dacă pentru ultima categorie de unităţi administrativ-teritoriale pot fi identificate mai multe motive pentru ponderea mică a copiilor de vârstă preşcolară – populaţie rezidentă sub 3.500 de locuitori, distanţa relativ mare de mediul urban, lipsa unor servicii şi a infrastructurii – pentru comunele de la vârf sunt doar două explicaţii: un mediu economic şi social foarte bun, care duce la cifre apropiate de realitate (pentru Valea Lupului şi Miroslava), respectiv comunităţi care au crescut doar pe hârtie, cu diferenţe uriaşe între numărul celor care şi-au declarat domiciliul acolo şi numărul celor pe care recenzorii i-au găsit anul trecut acasă.

Astfel, la Scânteia domiciliază peste 13 mii de persoane, potrivit datelor statistice, dar la Recensământul 2021 abia au fost număraţi 5.500 de locuitori. La Prisăcani ar locui peste 7.000 de oameni, dar „acasă” sunt doar puţin peste jumătate. Şi Moşna figurează cu 5.800 de localnici, dar ultimul recensământ a identificat doar 2.400. Întâmplător sau nu, sunt comune în care se ştie că şi-au făcut mutaţie mii de basarabeni, unii cu sutele la aceeaşi adresă, pentru a-şi face paşaport românesc cu care să poată munci legal în spaţiul Uniunii Europene.

Primarul Moşnei, Georgel Popa, s-a amuzat de întinerirea peste măsură a populaţiei comunei, dar ne-a precizat că abia dacă sunt 50 de copii la grădiniţă. La fel şi edilul de la Prisăcani, Ghiorghe Stanciu, care ne-a spus că, deşi are „mii de CNP-uri” înregistrate în comună, sunt doar 78 de copii înscrişi la grădiniţă. Explicaţia de fapt e una foarte simplă: copiii care se nasc sunt raportaţi acolo unde figurează mama cu domiciliul. Cum aceste comune – Moşna, Prisăcani şi Scânteia – sunt recunoscute pentru secţiile de votare pustii de la alegeri, unde figurează adrese cu sute de persoane domiciliate, dar niciuna în realitate acasă, şi copiii apar doar pe hârtiile oficiale.

CITEȘTE ȘI: Mai puţini şi mai bătrâni: record trist la Iaşi, cel mai mare din ultimii 60 de ani. 2022, al doilea an cu spor natural negativ

În ţară sunt şi situaţii disperate, cu nicio naştere în ultimii cinci ani. Este vorba de trei comune, cu mai puţin de 230 de locuitori fiecare, din judeţele Hunedoara şi Alba. În alte 30 de comune nu sunt nici doi preşcolari la suta de locuitori.

Sunt semne particulare ale declinului accentuat al populaţiei. Ziarul de Iaşi a relatat despre intrarea judeţului nostru „în rând cu ţara” în ceea ce priveşte sporul natural: negativ, începând de acum doi ani, respectiv numărul nou-născuţilor nu mai reuşeşte să depăşească numărul celor decedaţi de-a lungul unui an.

Comparativ cu ultimii trei ani, în 2023 aceste cifre s-au ameliorat, dar numărul născuţilor-vii se menţine scăzut – chiar dacă include şi bebeluşii care apar doar pe hârtie, precum în comunele menţionate. 

CITEȘTE ȘI: Iaşul, oraşul cu cea mai mare natalitate, cea mai mare creştere demografică şi a doua cea mai tânără populaţie