Caută 
4 MIN
Alegerile pentru funcţia de rector la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi rămân în continuare sub un semn al ridicolului. În cursul zilei de ieri, Biroul Electoral Central a anunţat, la ora 13.00, pe site-ul universităţii, că urma să aibă loc o dezbatere a programelor manageriale în faţa întregii comunităţi a celor doi candidaţi, dar că nu se înscrisese încă nimeni la dezbaterea respectivă. Într-un mesaj transmis comunităţii, conf.dr. Adrian Muraru a lăsat să se înţeleagă că a fost invitat foarte târziu la această dezbatere, că i s-a cerut „disponibilitate“ de a participa, şi nu „acordul“ de principiu, aşa cum specifică metodologia de alegeri, şi că prin prezenţa sa ar legitima un plan managerial al contracandidatului – prof.dr. Tudorel Toader – despre care spune că ar fi inspirat din cel de la ultimele alegeri.
„Prezenţa mea la această dezbatere ar legitima, fie şi implicit, o procedură neonestă, cea care a construit programul managerial al dlui Toader pentru mandatul 2020-2024: să nu uităm că această dezbatere priveşte «programele manageriale» ale candidaţilor, şi nu este ecoul unei practici electorale iniţiate în anii ’60 în procesul de alegere a preşedinţilor SUA. Altfel, a vorbi despre un program proiectat pentru mandatul 2020-2024 folosind date dintr-un proiect dedicat anilor 2016-2020, sau dintr-un raport despre «starea universităţii» din octombrie 2020 este falacios: viitorul ni se înfăţişează ca trecut“, a scris conf.dr. Adrian Muraru în mesajul său.
El a plusat spunând că nu ar participa la o astfel de întâlnire fiindcă lipsesc mai multe elemente care să o transforme într-o dezbatere. Spune însă că ar fi dispus să participe la un astfel de dialog organizat astăzi, vineri, de la ora 17.00, în aula universităţii – „rămânând să fie stabilite prin dialog formatul, cadrul acesteia, dacă şi domnul Toader îşi va da acordul“. Prof.dr. Tudorel Toader nu doar că nu s-a prezentat la dezbaterea de ieri, dar nici nu a confirmat că va participa la orice formă de dezbatere electorală înaintea votului din 11 martie.
Multe proiecte prezentate şi în 2016
În ceea ce priveşte planurile manageriale, observaţiile făcute de conf.dr. Adrian Muraru sunt parţial adevărate. Planul realizat de actualul rector, prof.dr. Tudorel Toader, arată în mare parte datele prezentate în ultimul raport cu privire la starea universităţii, întocmit pentru anul trecut, iar dintre propunerile acestuia regăsim o parte din ele şi în planul managerial depus în 2016. Un exemplu este Casa Universitarilor, despre care Toader a vorbit în campanie în 2015, apoi în prima conferinţă de presă din 2016 ca rector, şi la acelaşi stadiu la prima conferinţă de presă de când s-a întors de la Ministerul Justiţiei.
Multe pagini prezentate de Toader conţin statistici cu privire la ce s-a întâmplat în ultimii ani în universitate, de la număr de burse, număr de studenţi, proiecte derulate, încercându-se concentrarea pe ideea de reuşite în raport cu cea de continuitate. În rest, ne sunt prezentate aceleaşi proiecte anunţate în trecut de actualul rector: refacerea Corpului O, construirea unui complex sportiv şi a unei săli de sport, refacerea Corpului E etc. Un proiect nou arată intenţia de a construi în zona Nicolina a unui cămin de 10 etaje pentru doctoranzii şi cercetătorii ştiinţifici.
Investiţii doar pe hârtie
Programul managerial al lui conf.dr. Adrian Muraru pare la polul opus faţă de cel al lui Toader. Fără cifre, planuri şi promisiuni, acesta face o analiză a universităţii din ultimul an şi lansează mai multe atacuri, prea puţin voalate, împotriva atacului rector. El explică în paginile sale că bunăstarea financiară a universităţii nu i se datorează în mod special rectorului, eventual prorectorului Mihaela Onofrei care i-a ţinut locul, dar în mare parte se datorează creşterii finanţării universitare la nivelul întregii ţări.
„Dincolo de bunăstarea materială (este însă discutabil meritul direct al universităţilor româneşti în această privinţă) evidentă generic în anii din urmă, anomia, lipsa de solidaritate, calitate scăzută a discursului public şi politic, ineficienţa instituţiilor autohtone arată că şi universitatea eşuează de multe ori să îşi atingă scopul“, scris conf.dr. Adrian Muraru în programul său. El mai arată că discursul rectorului despre „investiţii masive“ realizate în universitate nu e susţinut de cifre, în urma analizei efectuate în planul editorial se arată că în 2016 procentul cheltuielilor de capital era de 3,15%, iar în 2019 a fost de 3,02% din totalul cheltuielilor. Muraru acuză că, în ultimii ani, organigrama a fost modificată doar pentru a face loc mai multor funcţii de conducere, care sunt în număr foarte mare, conform acestuia, raportat la funcţiile de execuţie. El mai contestă, printre altele, intenţia conducerii UAIC de a desfiinţa unele specializări de tradiţie, precum limba latină, care există încă de la fondarea universităţii. (Cătălin HOPULELE)
Îți recomandăm
