anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

vineri, 09.12.2022

Arhitecţii ieşeni acuză: un concurs caraghios la Universitatea „Al.I. Cuza”

GALERIE
uaic scandal1
  • uaic scandal1
- +

Acuzaţii fără precedent: Ordinul Arhitecţilor din România, filiala Iaşi, (OAR) acuză Universitatea „Al.I. Cuza” că organizează un concurs de arhitectură fără arhitecţi. Pentru proiectul realizării unei impresionante baze sportive, pe strada Sărărie nr. 200, unde UAIC are un teren de aproape 9.000 mp, universitatea a organizat un concurs de idei şi concept, oferind un premiu de 10.000 de lei persoanei care va fi selectată în urma competiţiei.

Ordinul Arhitecţilor acuză însă că pentru concursul respectiv este nevoie de o muncă „aberant de mare”, că se cere practic un studiu de fezabilitate, iar juriul este alcătuit din rector şi prorectori, pe când practica internaţională spune că la un concurs de profil ar trebui să fie jurizat de o comisie formată din 60% arhitecţi, condusă de beneficiar.

În ce priveşte premiul, doar un filmuleţ de prezentare profesionist pentru un ansamblu major, care nu are complexitatea unei baze sportive, costă chiar şi 10.000 de euro, de cinci ori mai mult decât premiul, spune arhitectul Mihai Corneliu Drişcu, preşedintele OAR Iaşi. Cum se apără rectorul Tudorel Toader de acuzaţii?

Contactat telefonic de „Ziarul de Iaşi” în legătură cu acuzele aduse, rectorul UAIC, prof.dr. Tudorel Toader, spune că concursul nu prevede „sub nicio formă” un studiu de fezabilitate, ci doar o serie de idei care „pot veni din partea oricui, chiar şi din partea studenţilor”.

Niciun arhitect în juriu

Arhitectul Mihai Corneliu Drişcu a explicat cum funcţionează un concurs de arhitectură care se desfăşoară conform standardelor admise la nivel internaţional.

Acesta a explicat că juriul este format în proporţie de 60% din arhitecţi, că, de regulă, câştigătorul primeşte şi contractul de proiectare, dar şi că premii consistente sunt oferite pentru primele 4-5 proiecte, care implică luni de muncă în spate.

Niciuna dintre aceste condiţii nu este îndeplinită la UAIC, unde este un singur premiu, de 10.000 de lei, oferit câştigătorului, care nu are cum să aibă garantată şi obţinerea contractului de proiectare, fiindcă trebuie organizată o licitaţie separată pentru aceasta.

Chiar dacă nu este cazul la UAIC acum, practica din România de a amesteca proiectarea cu execuţia, cum s-a întâmplat de multe ori la proiecte inclusiv în Iaşi, este descris de arhitect ca fiind „o catastrofă”.

„Amestecarea sau legarea proiectării de execuţie este absolut o catastrofă. Nu este suficient că avem concursurile de arhitectură organizate pe SEAP, şi atunci sunt considerate achiziţii de bunuri, ca şi cum cumperi o masă... Aici preţul cel mai mic contează zdrobitor şi te duci în derizoriu... SEAP nu asigură nici pe departe calitatea rezultatelor unui concurs”, a declarat Mihai Corneliu Drişcu.

Arhitectul reclamă alte probleme la concursul pentru proiectarea bazei sportivă: el spune că tema de proiectare este „scrisă de un inginer care se ocupă de serviciul tehnic, un director administrativ”, iar din aceasta rezultă că se cer foarte multe lucruri.

„Este imens de mult de lucru la povestea asta, este o muncă de luni de zile, nu de 30 de zile cât a fost concursul”, a explicat arhitectul.

„O muncă enormă”

„A doua parte surprinzătoare este că juriul este format din Biroul Executiv al Consiliului de Administraţie - practic doar rectorul şi prorectorii. Am rămas absolut mască. Mai ales că la concurs se poate înscrie oricine, chiar dacă e arhitect sau nu. Deci practic fac un concurs de arhitectură fără arhitecţi, care nu e judecat de arhitecţi”, a explicat Mihai Corneliu Drişcu.

El explică faptul că în documentaţia publicată pe site-ul UAIC nu se cere doar o idee, ci se vorbeşte inclusiv despre studiu de fezabilitate, ceea ce implică o muncă suplimentară, „enormă pentru un complex sportiv atât de elaborat”.

În documentaţia publicată pe site-ul universităţii, „Ziarul de Iaşi” a identificat o anexă în care se precizează toate legile ce trebuie avute în vedere în realizarea unui studiu de fezabilitate, fiind menţionată şi această sintagmă.

Premiul e 2.000 de euro, dar filmuleţul poate să coste şi 10.000 de euro

Probabil cea mai flagrantă situaţie identificată de către arhitect este realizarea unui filmuleţ de prezentare de 2,5 minute. Acesta spune că un filmuleţ pentru un obiectiv simplu, care nu are complexitatea unui bazin sportiv, ajunge la 3.000 de euro circa 30-40 de secunde. Pentru un obiectiv amplu, dar nu de complexitatea unui complex sportiv, cu bazin olimpic, preţul sare de 10.000 de euro.

„Este absolut aberant. Filmuleţele de prezentare ale investiţiilor mari sunt făcute de alte firme specializate, nu de proiectanţi, şi costă mult mai mult. Asta în contextul în care premiul pentru proiect este de 10.000 de lei, adică 2.000 de euro. Este ridicol. Problema concursurilor este foarte delicată peste tot în lume şi în istorie, sunt cazuri în ţară în care arhitecţii au primit interdicţie de la OAR să participe pentru că erau concursuri deficiente. Am zis să nu fac asta pentru că, din punctul meu de vedere, chiar dacă a terminat anul trecut, nu se poate băga la aşa ceva, cantitatea de muncă este copleşitoare faţă de suma ridicolă de 2.000 de euro”, a precizat Mihai Corneliu Drişcu.

Vezi aici tema de proiectare a concursului

Acesta a explicat că şi un student lucrează mai puţin la o lucrare de diplomă, în contextul în care studiile la Arhitectură sunt cumulate licenţă^master, şi a precizat că doar componenta de bazin olimpic din proiect ar fi suficientă pentru a finaliza o astfel de lucrare de diplomă.

Rectorul UAIC: Nu vrem studiu de fezabilitate, doar o viziune

Rectorul UAIC, prof.dr. Tudorel Toader, a explicat pentru „Ziarul de Iaşi” că nu şi-a dorit niciun moment ca acest concurs să implice munca necesară unui studiu de fezabilitate, ci l-a văzut mai mult ca fiind un „concurs de idei”.

Rectorul a explicat că există deja mai multe viziuni la nivelul universităţii, o parte venind chiar dinspre Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, că există un PUZ deja eliberat de Primăria Iaşi, dar că şi-au dorit o viziune amplă cu privire la amenajare, aşezare, dispunerea sălilor, iar ulterior va scoate proiectarea cu un studiu de fezabilitate la licitaţie.

„Eu am spus că nu cred că ştiu eu sau noi cum ar trebui să arate un astfel de complex şi trebuie să apelăm la specialişti, să facă un film 3D cum ar arăta un astfel de complex sportiv. Nu să facă un studiu de fezabilitate, de aceea am şi ataşat PUZ-ul, ca să fie coordonatele proiectului. E vorba de idei: noi avem de la Primărie aprobat un complex cu subsol, demisol, parter şi mansardă. Vrem doar o viziune: cum să fie bazinul, terenurile de antrenament, sala de sport să fie pe lung, pe lat, multifuncţională sau nu etc.”, a declarat prof.dr. Tudorel Toader.

Vezi aici regulamentul concursului

El a declarat că voia să vadă cum ar arăta un astfel de spaţiu: dacă să facă sau nu săli de fitness, spre exemplu, şi pentru asta vor ajutorul unui specialist.

„După ce avem această idee, dăm drumul la procedură, la studiu de fezabilitate, la proiectare, şi se înscrie cine vrea. Evident că se poate înscrie şi cel care a concurat, dar cine câştigă licitaţia, ăla face proiectarea, nu poţi promite dinainte. E posibil să faci şi proiectarea şi execuţia în aceeaşi licitaţie, dar intuiţia îmi spune să nu încredinţez unei firme de proiectare şi execuţia, sau invers, ca nu cumva să fie tentat ca, din proiectare, să îţi bage un preţ mai mare sau să te încarce la execuţie”, a mai explicat rectorul.

Conform calendarului concursului, astăzi, 29 iunie, universitatea ar trebui să anunţe câştigătorul.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

De partea bună a istoriei

Mihai CHIPER

De partea bună a istoriei

Cu schimbarea instituţiilor, a statului, a justiţiei, a sănătăţii, a educaţiei am dat greş. Totuşi, suntem „de partea bună a istoriei”. Cum se poate aşa ceva?

opinii

Doi eremiţi (II)

Codrin Liviu CUȚITARU

Doi eremiţi (II)

Concluzia programului transcendentalist este că, în ultimă instanţă, civilizaţia şi, implicit, modernitatea (individului/ comunităţii) trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru ruperea omului de arhetip şi împingerea lui spre un prizonierat al materialităţii (perisabilităţii).

Modele de regionalizare (IV)

George ŢURCĂNAŞU

Modele de regionalizare (IV)

E regionarea poloneză un model de bune practici? (continuare)

Micul sculptor de creiere

Bogdan ILIESCU

Micul sculptor de creiere

„Nu mă pot gândi la vreo nevoie în copilărie atât de puternică ca nevoia de protecţie a unui tată.” Sigmund Freud

pulspulspuls

Gogonele sau harbuz murat? Iată ce se mai întâmplă în cămara cu zacuscă şi murături de la partidoiul ieşean!

Gogonele sau harbuz murat? Iată ce se mai întâmplă în cămara cu zacuscă şi murături de la partidoiul ieşean!

Haidaţi pe azi, stimaţi telespectatori, să ne băgăm olecuţă nasul şi în cămara cu borcane puse deoparte de la partidoiul ieşean, ca să vedem ce meniuri ni se mai pregătesc pentru alegerile care vin! 

Caricatura zilei

Austria vrea

Editia PDF

Bancul zilei

Tata, tata! Avem lupi în bloc? Nu, puiule, vecinii îsi citesc facturile la curent si gaze!

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.