Autostrada „Amânarea“! Veşti rele, dar şi bune, de la autorităţile centrale în privinţa A8

Experimentul Guvernului cu realizarea autostrăzii Iaşi – Tg. Neamţ prin parteneriat public-privat are o nouă zi de începere. Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a prelungit termenul de depunere a ofertelor la licitaţie: 5 august 2019. Iniţial, procedura trebuia finalizată poimâine. Prelungirea a fost decisă în urma unor solicitări venite din partea operatorilor economici interesaţi de licitaţie. „Documentaţia necesită studii suplimentare de teren, iar echipa de finanţare are nevoie de studii suplimentare de trafic pentru a justifica fezabilitatea financiară a proiectului în vederea primirii aprobării de finanţare“, se arată în solicitarea venită din partea unei companii interesate, în condiţiile în care partea de finanţare a partenerului privat este de minimum 75%, iar cea a Guvernului de maximum 25% (recomandarea din studiul de fundamentare aferent licitaţiei este ca statul să participe cu minimum 15%). În total, proiectul are o valoare de 1,2 miliarde euro, inclusiv TVA. Până acum, CNSP a răspuns la un număr de 21 de solicitări de clarificări, ceea ce arată că există companii interesate să participe la „experiment“. La această etapă a procedurii, autoritatea contractantă nu furnizează şi numele companiilor interesate, dar, din adresele anonimizate ale firmelor putem constata că există disponibilitate inclusiv din partea unor societăţi din străinătate.

CNSP a operat o modificare a documentaţiei

Cele mai multe solicitări venite din partea companiilor interesate fac referire la modul de calificare la procedură. În context, precizăm că prima etapă vizează aprobarea participării la negocierea pe care o va face CNSP cu firmele care depun oferte admisibile. În această a două etapă vor fi evaluate efectiv ofertele şi, respectiv, eventual ales un partener privat pentru realizarea investiţiei. La solicitarea companiilor interesate, CNSP a modificat documentaţia de atribuire cu un aspect ce ţine de garanţia de participare ce trebuie achitată de ofertanţi. „Negocierea clauzelor contractuale se va desfăşura în etapa 2, cu ofertanţii ce au depus oferte admisibile. Negocierea se va desfăşura în limba română la sediul autorităţii contractante. Garanţia de participare se constituie(…) în cuantum de aproximativ 0,5% din valoarea totală estimată, respectiv 5.005.000 euro“, a clarificat CNSP, în condiţiile în care anunţul din jurnalul european al licitaţiilor nu respecta informaţiile originale oferite de autoritate (garanţia nu era specificată în documentaţie). Un ofertant interesat a solicitat CNSP ca, în cazul companiilor din străinătate, documentele să nu fie prezentate în traducere legalizată în limba română şi să fie admise traduceri simple sau autorizate ale actelor, aşa cum se-ntâmplă în cazul firmelor din România. „Legalizarea unei traduceri presupune implicarea unui notar public, ceea ce generează atât costuri mult crescute cât şi un timp suplimentar mult mai mare pentru pregătirea documentelor“, se arată în solicitarea posibilului ofertant. În schimb, Şerban Năstase, director în cadrul CNSP, a respins această cerere justificând că autoritatea vrea să se asigure de „veridicitatea şi autenticitatea unor documente oficiale emise în alte state“. „Pentru ofertanţii înregistraţi în România, aceste tipuri de documente pot fi verificate însuşi de către autoritatea contractantă“, a adăugat Năstase, el explicând astfel că cerinţa pentru companiile străine nu are un caracter discriminatoriu. Alte solicitări ale companiilor interesate au vizat criteriile de calificare privind capacitatea tehnică, profesională şi financiară. De exemplu, o firmă a întrebat dacă poate include în dovada lucrărilor similare (ce trebuie să aibă o valoare de 300 milioane euro în ultimii 10 ani) nu doar cele de execuţie efectivă, ci şi contracte de proiectare. „Activitatea de proiectare şi cea de exploatare a investiţiei realizate este considerată ca fiind din categoria activităţilor de prestare de servicii şi nu de execuţie de lucrări, astfel cerinţa nu poate fi îndeplinită cumulat în acest mod“, a răspuns oficialul CNSP. Răspunsul lui Năstase e ciudat întrucât contractul nu prevede doar execuţia lucrărilor la autostradă, ci şi lucrări de proiectare şi operare/exploatare.

Controversele licitaţiei

Procedura organizată de CNSP a fost criticată de asociaţiile care militează pentru construirea de autostrăzi, iar principalul motiv vizează mecanismul de finanţare: parteneriat public-privat prin intermediul căruia finanţarea e asigurată de o companie privată, iar în perioada de exploatare a autostrăzii va fi impusă o taxă pentru şoferi. De asemenea, autostrada Iaşi – Tg Neamţ este de fapt un tronson cuprins între zona Metro (Iaşi) şi până la limita judeţului Iaşi (Cristeşti), tronson în lungime de 61 km (plus două bretele de 7 km). Astfel, tronsonul nu cuprinde nici legătura spre Ungheni şi nici podul peste Prut. Durata contractului a fost estimată la 30 de ani: 4 ani pentru proiectare şi execuţie şi 26 ani pentru exploatarea autostrăzii. Autostrada va fi în regim de taxă: 6,3 euro pentru autoturisme şi peste 12 euro pentru vehicule mari, la 100 km, valori fără TVA. Deşi era eligibilă pentru accesarea de fonduri europene, Guvernul a întârziat nejustificat de mult cu documentaţia aferentă, astfel că banii nerambursabili au fost pierduţi, acesta fiind un alt aspect criticat dur de organizaţiile neguvernamentale.