Cât costă pârjolul: Rectorul de la Agronomie cere micilor fermieri să nu mai dea foc terenurilor cu vegetație

Rectorul Universităţii de Ştiinţele Vieţii „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi (USV), prof.dr. Gerard Jităreanu, a realizat pentru „Ziarul de Iaşi” o analiză a efectelor incendiilor de vegetaţie asupra fertilităţii terenurilor arabile. Subiectul acestor incendii este în prim-planul atenţiei publice în ultimele săptămâni, la nivelul întregii ţări. Pompierii au explicat în numeroase rânduri că nu au mai avut atât de multe intervenţii ca anul acesta niciodată, incendiile ţinându-se lanţ, în fiecare zi fiind măcar un astfel de foc.

Rectorul USV Iaşi a explicat că toate informaţiile publice arată că majoritatea acestor incendii nu au cauză naturală: nu suntem într-o perioadă foarte caldă şi secetoasă de vară, nu sunt furtuni cu tunete şi fulgere, începerea spontană a unui astfel de incendiu este foarte complicată momentan.

Rectorul spune că a auzit la rândul său mai mulţi fermieri, mici şi mijlocii, argumentând faptul că aceste arderi de mirişti ar ajuta la creşterea fertilităţii solului şi că de aceea recurg la astfel de metode. Afirmaţia nu doar că este falsă, ci este complet opusă realităţii: arderile distrug pătura fertilă din sol, unde se produce germinaţia, astfel că an de an ele terenurile devin mai puţin fertile.

De ce apelează oamenii, atunci, la astfel de incendii? Prof.dr. Gerard Jităreanu spune că este o soluţie ieftină de a scăpa de resturile vegetale de pe un câmp ce a fost recoltat în toamna precedentă, dar este o soluţie convenabilă şi pentru cei care vor să scape de buruieni şi diferitele boli care afectează, an de an, culturile, fără să investească în substanţe cu care să facă tratamente.

Un sol ars se usucă şi rămâne fără materie organică

„Am văzut cu ochii mei pe un site al fermierilor interviuri cu persoane în vârstă din mediul rural, care spun că sunt agricultori, şi care au spus că «se ştie» că, dacă incendiezi miriştea, solul devine mai fertil. Dar cum să devină mai fertil? Nu devine deloc, ba dimpotrivă, devine mai puţin fertil, fiindcă, odată cu temperaturile ridicate, rezultate în urma arderii, se descompune materia organică din stratul superficial. Asta dă calitatea solului: humusul, materie organică. Aceasta, prin descompunere, cu ajutorul microorganismelor şi în condiţii de aerobioză, deci cu sol afânat, trece în forme asimilabile de către plante, care pot să asigure nutriţia minerală a lor. Practic, aşa se hrănesc”, a explicat prof.dr. Gerard Jităreanu.

Desigur, în sol trebuie să existe şi apă care să dizolve aceste substanţe, ce sunt absorbite apoi prin rădăcini de plante. Fertilitatea solului nu poate creşte în urma arderilor, explică rectorul, care este şi specialist în tehnici moderne utilizate în agricultura din întreaga lume. Mai ales fiindcă un sol ars devine mai uscat, iar temperaturile ridicate distrug materia organică şi microorganismele care trebuie să o descompună.

Incendiile distrug şi toate buruienile

Arderea solului este varianta mai ieftină a tratării culturilor şi a scoaterii buruienilor. În momentul în care arde vegetaţia uscată din anul anterior, sunt distruse şi toate formele sub care rezistă, de la un sezon la altul, plantele care atacă culturile. Focul le distruge ciclul de viaţă, fie că e vorba de putregai, mană, rugină etc. Altfel, ele supravieţuiesc pe anumite resturi vegetale şi trebuie utilizate tratamente specifice, care sunt uneori scumpe. Sunt distruse şi insecte dăunătoare, de la purici, la păduchi sau tot felul de alte larve.

„De aceea se reduce incidenţa bolilor pe suprafeţele respective şi se reduce şi gradul de îmburuienare. Pentru că, dacă ardem miriştea, seminţele de buruieni ard sau îşi pierd capacitatea germinativă. Majoritatea lor se află în stratul de 0-10 centimetri din sol, dar 10% sunt sub 10 centimetri, iar sub 30 de centimetri avem doar 1 la sută”, a completat rectorul.

Începând cu anul acesta, pe lângă amenzile de la Garda de Mediu, cei care dau foc intenţionat vegetaţiei uscate de pe terenurile lor sau care nu raportează astfel de incendii către autorităţi nu vor mai primi subvenţia pentru terenurile respective.

Arderea e ieftină, dar nocivă

Prof.dr. Gerard Jităreanu mai spune şi că doar pare ieftin să arzi terenul, pentru că, în timp, el se distruge. „Pare mult mai ieftin să arzi, dar, de fapt, asta fac doar oamenii care nu îşi dau seama de consecinţe. Asistăm la o degradare a fertilităţii solului, nu la o potenţare. Chiar dacă vom avea un număr mai mic de boli şi de dăunători, nu vom avea elemente nutritive pe termen lung, humusul nu se mai reface sau se reface foarte greu”, a mai precizat rectorul.

Arderile repetate sunt şi mai dăunătoare, mai ales că, după ardere, dacă solul se ară, fix zonele cu arsuri ajung în preajma „patului germinativ”, stratul de până în 10 centimetri unde culturile de câmp se seamănă. „Acolo trebuie să fie cel mai fertil strat, fiindcă acolo fermentează sămânţa, se formează rădăcina, răsare planta nouă. Dacă nu e fertil, dacă nu are ph neutru şi dacă nu e umiditate, nu se declanşează germinaţia, sau se declanşează doar parţial. Dacă în fiecare an ardem stratul de la suprafaţă, reducem conţinutul de humus şi vom avea o cantitate din ce în ce mai mică de materie organică”, a punctat prof.dr. Gerard Jităreanu.

Ar exista totuşi situaţii limită în care să fie folosită o astfel de strategie? Rectorul spune că doar în cazuri cu adevărat extraordinare, precum o invazie de lăcuste care, alături de larvele lor, ar distruge integral culturile, indiferent de tratamentul aplicat pentru a le înlătura. „Când ai un astfel de an super-calamitat, alegi între două rele pe cel mai puţin rău, altfel se termină tot, nu mai poţi face nimic în zona respectivă. Dar incendiile sunt complet interzise, şi nu produc decât rău”, a mai spus prof.dr. Gerard Jităreanu.

Pompierii ieşeni au parte numai de nopţi fierbinţi: 10 intervenţii la incendii într-o singură zi

Cel mai îngrijorător incendiu de vegetaţie a avut loc alaltăseară, la Dumbrava, comuna Ciurea, unde flăcările de pe mai multe hectare de teren ameninţau inclusiv casele. A fost din fericire stins în câteva ore.

Fenomenul arderilor ilegale a luat o amploare fără precedent, spune Garda de Mediu. În primele luni din acest an au fost de aproape 20 de ori mai multe incendii de vegetaţie faţă de anul trecut, în aceeeaşi perioadă. În primele trei luni ale anului trecut au fost 18 incendii în judeţ, iar de la începutul anului a sunat alarma pentru circa 350. Până acum, au fost înregistrate doar două plângeri penale. Alaltăseară, de exemplu, au fost trei focare majore în judeţ, din 10 în total: cel de la Dumbrava, altul la Ciurea, şi al treilea lângă Paşcani.

Ministerul Mediului a anunţat că va propune să mărească sancţiunile pentru cei care aprind intenţionat miriştile. Amenzile propuse sunt între 7.500 şi 15.000 de lei pentru persoane fizice, şi între 50 şi 100 de mii de lei pentru persoane juridice.