Câți bani europeni riscă să piardă România: 10 miliarde de euro, a spus ministrul Boloş, ieri, la Iaşi

„Pentru proiectele de infrastructură – nu doar cele de apă/ canalizare, dar și transport, managementul deșeurilor etc. – suntem în discuții ca să asigurăm cadrul legal în vederea fazării. Sunt proiecte care au asigurată finanțarea și în următoarea perioadă de programare, fiind alocate în prezent peste 3 miliarde de euro în vederea continuării proiectelor începute, dar și a contractării mai departe a tuturor proiectelor cuprinse în masterplanurile gândite la nivelul operatorilor regionali de servicii de apă-canalizare. Așadar, ei să aibă numai succes în implementare iar noi, pe partea cealaltă, avem angajamentul în contractul de finanțare ca să asigurăm fondurile necesare continuării proiectelor”, a explicat la Iași ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene ce se va întâmpla cu proiectele aflate în derulare la sfârșitul exercițiului financiar european 2014-2020. Întrebarea este ce urmează să se întâmple la capătul celor 3 ani „de grație” care se acordă după fiecare exercițiu de 7 ani, respectiv la sfârșitul lui 2023, cu proiectele care depășesc această limită de timp.

Ulterior, ministrul Marcel Boloș a precizat că „nu dorim ca banii destinați inițial proiectelor de infrastructură, dar necheltuiți în acest scop, să fie redistribuiți în alte direcții precum eficientizare termică sau de capitalizare. Dezvoltarea se face cu proiecte de infrastructură”. Pentru o cheltuire mai judicioasă a acestor bani, el a spus că ar trebui acordat mai mult timp pentru realizarea lor. „Ne străduim să lăsăm cât mai mult timp pentru implementare, să nu mai fim ca acum când, strânși de timp, să găsim soluții să nu de-comitem banii”, a spus ministrul, menționând și suma necheltuită: „10 miliarde de euro pe care riscăm să îi pierdem”.

Bugetul politicii de coeziune este un foarte generos pentru dezvoltarea României, în paralel cu PNRR. „Grantul în politica de coeziune este de 30,5 miliarde de euro vs. PNRR, unde avem 13,9 miliarde de euro”, a precizat el.

În județ, pe lângă proiectul ApaVital, derulat prin contracte cu o durată de execuție de 2 ani, care în mod evident vor depăși ca întindere sfârșitul anului viitor, se mai află în aceeași situație (cel puțin teoretic) modernizarea drumurilor județene de pe traseul Lotului 3 al Axei Iași-Suceava și, cu un risc mai mic, în eventualitatea că lucurile n-ar merge șnur, construirea terminalului de pasageri T4. În toate aceste cazuri, durata contractelor depășește 31 decembrie  2023.