Caută 
„După Putin, noi ar trebui să revendicăm Centrul Europei ocupat de Burebista”
Ce spun istoricii ieșeni despre declarațiile lui Putin referitoare la motivele invaziei
4 MIN
În mesajul difuzat la primele ore ale dimineţii zilei de ieri, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a lansat mai multe teze istorice pentru a-şi justifica intervenţia armată masivă în Ucraina. Acesta a precizat că Ucraina nici nu există ca stat, că ea a fost înfiinţată de URSS şi a lăsat de înţeles că la fel de uşor are dreptul să o desfiinţeze Rusia astăzi. Mai mult decât atât, însă, acesta a vizat România în discursul său. Putin spune că Ucraina a fost formată luând teritorii ale României, iar pe reţelele de socializare teoriile conspiraţioniste urmează aceeaşi temă: România nu trebuie să sprijine Ucraina fiindcă aceştia ne-au luat teritorii care au fost de drept ale noastre. „Ziarul de Iaşi” a consultat mai mulţi istorici, de la institutul de profil al Academiei Române şi de la Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, care au spus, majoritatea dorind să îşi păstreze anonimatul, că afirmaţiile preşedintelui rus sunt integral false.
În primul rând, explică specialiştii consultaţi de ZdI, URSS a fost cea care a luat teritoriile din nordul ţării, după al Doilea Război Mondial, şi le-a alipit artificial Ucrainei de astăzi. „Dar graniţele de astăzi ale Ucrainei sunt recunoscute de toate tratatele internaţionale, nu se pune problema să avem pretenţii teritoriale. Păi, după logica lui Putin, noi trebuie să revendicăm teritorii din Centrul Europei pentru că au fost ocupate cândva de Burebista”, au explicat istoricii pentru „Ziarul de Iaşi”.
Ce teritorii a pierdut România după al Doilea Război Mondial
Profesorul şi istoricul Gheorghe Iacob a realizat pentru „Ziarul de Iaşi” o cronologie a pierderilor teritoriale suferite de România după momentul reunificării din 1918 şi de la finalul perioadei interbelice. Acesta a explicat că, pe 28 iunie 1940, în urma unui ultimatum, URSS ocupa Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa. „Ulterior, pe 2 august 1940, Stalin a creat Republica Socialistă Sovietică Moldovenească (RSSM) din cea mai mare parte a Basarabiei şi o parte din fosta RSSM, cea din stânga Nistrului, creată în 1924. Nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa, fostul judeţ Hotin şi judeţele Cahul, Cetatea Albă şi Ismail sunt lipite la Republica Socialistă Ucraineană. Tratatul de Pace de la Paris, din 1947, recunoştea această graniţă între România şi URSS. În 1948, deşi acest tratat prevedea atribuirea României şi Insula Şerpilor, aceasta este anexată ilegal de URSS şi inclusă în RSS Ucraineană”, a explicat profesorul Gheorghe Iacob. Ulterior, după desfiinţarea URSS, aceste teritorii au trecut către nou-formata Ucraina, care s-a desprins din Uniunea Sovietică.
Citește și: Principalele adăposturi antiaeriene din Iași: în ce stare sunt și cum pot fi folosite
Un conflict de 100 de ani întreţinut constant de Rusia
Într-un interviu oferit „Ziarului de Iaşi” încă din 2017, acelaşi profesor Gheorghe Iacob vorbea despre faptul că pacea în Europa de după al Doilea Război Mondial a fost mai mult o iluzie, decât o realitate. Mai mult, acesta a explicat că am trăit într-o criză perpetuă de securitate, în special în estul şi sud-estul Europei. Atât de mult încât se poate vorbi despre un război care ţine deja de 100 de ani, iar România, avertiza de atunci profesorul, se află în prima linia a acestui conflict fiindcă el este întreţinut perpetuu de Rusia. „Am scris un articol despre România şi al II-lea război de 100 de ani. Am pornit de la o carte a lui Neagu Djuvara care vorbea despre Războiul de 77 de ani. Autorul pornea de la 1914, de la Primul Război Mondial, urmat de un armistiţiu interbelic, de la al II-lea Război Mondial şi apoi de războiul rece până în anul 1991. Deci sunt 77 de ani. Eu am continuat cu armistiţiul post-război rece (1991-2008) şi cu al II-lea război rece care începe cu criza din Georgia şi se accentuează grav cu cea din Ucraina. Am apreciat că se poate vorbi de un al II-lea război de 100 de ani, pentru că ne-am întors la logica confruntării dinainte de 1914”, a spus Gheorghe Iacob în textul citat.
„Putem vorbi de «proiectul» Putin”
Acesta a avertizat încă din 2017 asupra faptului că SUA şi Europa nu au acordat suficient de multă atenţie Rusiei, culminând cu populismul şi contradicţiile din timpul regimului Trump. „Putem vorbi de «proiectul» Putin şi ofensiva Rusiei, care utilizează din plin şi cu maximă intensitate „armele” Occidentului în lupta pentru revenirea între primii „actori” mondiali, unde China accelerează continuu!”, a explicat Gheorghe Iacob în materialul citat. În 2017, profesorul Iacob ridica o serie de întrebări care au rămas valabile până astăzi. Între acestea şi cea care priveşte stabilirea unui nou zid al Berlinului după momentul 1989. „Unde stabilim noul zid: pe Prut? pe Nistru? pe Nipru? pe Don? Rusia, încolţită după agresiunile împotriva Georgiei în 2008 şi Ucrainei în 2014, după sancţiunile impuse de SUA şi UE, a reacţionat cu armele Occidentului! A folosit reţelele de socializare, toate posibilităţile informaticii, inclusiv hackerii, ONG-urile, amestecul făţiş sau nu în alegerile din alte ţări s.a. Se doreşte destabilizarea UE şi a lumii, pentru a distrage atenţia de la politica expansionistă a Rusiei”, a spus profesorul Gheorghe Iacob.
Citește și: VIDEO/FOTO Informații la moment despre războiul din Ucraina
Citește și: Solidaritate: mai mulţi ieşeni îşi pun la dispoziţie casele pentru ucraineni
Citește și: FOTO Am fost aseară la Vama Siret. Ucrainienii care intră la noi țintesc țările din Vest
