Chirica şi echipa din dosarul „Flux” au tras din toate poziţiile în rechizitoriu. Judecătorii au considerat că sunt gloanţe oarbe

Dosarul „Flux” a fost înaintat instanţei în iulie anul trecut, de atunci el aflându-se în camera preliminară, dezbaterile vizând legalitatea întocmirii rechizitoriului. Ancheta procurorilor plecase de la faptul că SC Flux SRL, societate administrată de Tudor Cheşcu, primise autorizaţie pentru construirea unei clădiri de birouri cu subsol pe două niveluri, parter şi un etaj. În realitate, fusese edificat un imobil cu 9 niveluri, respectiv subsol, demisol, parter, mezanin, 4 etaje şi mansardă. Deşi nu respecta autorizaţia, imobilul a fost intabulat, procurorii susţinând că acest lucru s-a făcut cu sprijinul conducerii Primăriei şi al unor funcţionari ai acesteia. Certificatul de edificare a construcţiei, care atesta respectarea autorizaţiei, ar fi cunoscut patru variante diferite din punctul de vedere al conţinutului sau al semnatarilor, toate cu acelaşi număr de înregistrare.

Cine sunt inculpaţii

Fostul viceprimar Gabriel Harabagiu a fost acuzat de procurori de fals intelectual şi abuz în serviciu pentru că semnase certificatul de atestare, deşi cunoştea situaţia reală a imobilului. Totodată, el ar fi participat la modificările succesive aduse certificatului de edificare. Primarul Mihai Chirica a fost inculpat pentru complicitate la fals intelectual şi complicitate la abuz în serviciu, el acordând sprijin moral şi încurajându-l pe Harabagiu să semneze certificatul de atestare a edificării şi acceptând emiterea actului.

Fostul arhitect-şef al municipiului, Anca Brânduşescu a fost trimisă în judecată tot pentru fals intelectual şi abuz în serviciu prin îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu cu ocazia atestării edificării blocului construit de Cheşcu. Marianei Popa, registrator în cadrul Oficiului de Cadastru, i s-a reproşat faptul că admisese cererea de intabulare a imobilului, săvârşind astfel infracţiunea de abuz în serviciu. Tudor Cheşcu a fost trimis în judecată pentru complicitate la fals intelectual şi la abuz în serviciu, reproşându-i-se faptul că ar fi acordat ajutor viceprimarului Harabagiu şi Marianei Popa în demersurile de înregistrare ca legal a blocului construit de societatea pe care o administra. Pentru aceleaşi fapte a fost inculpată şi însăşi societatea Flux SRL.

Blocul construit ilegal de Cheșcu

Deşi principalul vizat de ancheta procurorilor, Mihai Chirica nu a formulat în faţa judecătorului de cameră preliminară cereri şi excepţii proprii. Apărătorul său s-a rezumat să invoce nulitatea rechizitoriului, întrucât legalitatea şi temeinicia acestuia nu ar fi fost verificate în condiţiile impuse de Codul de procedură penală. „În esenţă, inculpatul susţine că în viziunea prezentului cod de procedură penală, procurorul nu mai poate dispune prin rezoluţie, astfel încât singurul act prin care se poate face verificarea legalităţii şi temeiniciei este ordonanţa. De asemenea, inculpatul a precizat că îşi însuşeşte toate cererile şi excepţiile formulate de ceilalţi inculpaţi”, a reţinut judecătorul din contestaţia lui Chirica.

Harabagiu vorbeşte de un denunţ

În contestaţia depusă împotriva rechizitoriului, fostul viceprimar Harabagiu a invocat faptul că procurorii se sesizaseră ilegal. Oficial, anchetatorii DNA se sesizaseră din oficiu. Harabagiu a afirmat însă că de fapt fusese vorba de un denunţ, DNA primind un e-mail care cuprindea un link la materialul de presă din reporteris în care era prezentată ilegalitatea construirii blocului Flux. Or, dacă era vorba de un denunţ, expeditorul e-mail-ului trebuia să fie audiat ca martor. Acesta nu fusese însă nici măcar identificat. Harabagiu a reproşat procurorilor că efectuaseră expertiza semnăturii sale de pe certificatul de edificare după o copie, nu după actul original. În plus, expertiza fusese făcută de poliţişti, Harabagiu neavând posibilitatea să propună un expert independent sau să propună obiective proprii ale expertizei. Lui însuşi îi fusese refuzată efectuarea unei expertize grafologice proprii, ca şi a unei expertize informatice. În acest fel, îi fusese îngrădit dreptul la apărare.

Blocul construit ilegal de Cheșcu

În aprecierea fostului viceprimar, înseşi acuzaţiile ce i se aduceau erau descrise vag, fără identificarea exactă a faptelor ce i se reproşau. Faptul că procurorii au decis efectuarea unor cercetări distincte, în cadrul unui nou dosar, în privinţa eventualei falsificări a certificatului de atestare a fost interpretat de Harabagiu ca o dovadă că rechizitoriul era incomplet. „Am avut o urmărire penală accelerată, în care probele solicitate au fost respinse lapidar şi nemotivat, în care nu avem originalul documentului presupus falsificat, în care însuşi întocmitorul actului nu îşi recunoaşte scrisul pe presupusul certificat de atestare a edificării semnat de subsemnatul şi în care chiar reprezentanţii Ministerului Public apreciază că mai sunt necesare cercetări cu privire la posibilul «fals material» al acelui certificat de atestare a edificării”, a conchis Harabagiu. Apărătorul acestuia a invocat şi nulitatea mai multor acte întocmite de procurori pe parcursul cercetărilor.

Şi Anca Brânduşescu a invocat faptul că urmărirea penală era incompletă, aducând ca argument, ca şi Harabagiu, disjungerea din dosar a cercetărilor privitoare la un eventual fals. Aprecierile acestuia referitoare la descrierea sumară a faptelor, la modul în care procurorii se sesizaseră şi efectuaseră expertizele au fost preluate şi de Brânduşescu în contestaţia sa.

Cheşcu spune că exprimările din rechizitoriu sunt ambigue

Tot insuficienta descriere a faptelor a fost şi principalul reproş adus procurorilor de către Tudor Cheşcu. Exprimările ambigue şi imprecise din rechizitoriu l-ar pune în imposibilitate efectivă de a se apăra. Astfel, procurorii nu ar fi precizat dacă folosul necuvenit rezultat din abuzul în serviciu a fost pentru inculpata SC Flux SRL sau pentru inculpatul Cheşcu Tudor. El era administrator al firmei, dar nu şi acţionar, deci beneficiarul final al presupusei activităţi infracţionale era în dubiu. Nu era clar nici dacă documentaţia aferentă blocului fusese depusă la registratura Primăriei şi la Oficiul de Cadastru de Cheşcu în nume propriu sau de un reprezentant al SC Flux SRL. Nu era clar din rechizitoriu nici la ce faptă concretă a lui Harabagiu ar fi fost complice Cheşcu. El a reproşat şi folosirea de către procurori a unui martor cu identitate protejată. Acesta ar fi fost audiat înainte de a primi statutul de martor protejat, declaraţia sa fiind astfel nelegală şi neputând fi luată în considerare. Principiul loialităţii administrării probelor ar fi fost încălcat şi prin audierea a doi martori, Gabriel Ghergheşanu şi Victor Gavriluţă.

„Organele de urmărire penală, deşi deţin suficiente probe privind participarea martorului la activitatea infracţională, îl audiază în continuare în calitatea de martor şi nu îi acordă calitatea de suspect, urmărind prin utilizarea acestui «artificiciu» strângerea de informaţii incriminatoare fie împotriva martorului, fie împotriva altor participanţi, această tehnică neloială fiind folosită de organele de urmărire penală”, a arătat Cheşcu. Se putea vorbi de o înţelegere între anchetatori şi cei doi martori, lor fie promiţându-li-se să nu fie inculpaţi, fie fiind ameninţaţi că vor fi. Cheşcu a contestat şi mandatul de percheziţie informatică, susţinând că formularea sa era suficient de vagă încât să acordă anchetatorilor puteri discreţionare. Argumentele referitoare la martorul protejat a fost preluată şi de Mariana Popa în contestaţia sa, alături de insuficienta descriere a faptelor sau de nulitatea unor acte de procedură.

Judecătorii au respins argumentele inculpaţilor

Argumentul referitor la modul de sesizare a procurorilor, detaliat pe larg de Harabagiu, a fost respins de judecătorul de cameră preliminară a Tribunalului. Pentru a fi considerat denunţ, un mail trebuie să fie certificat prin semnătură electronică. Nu era cazul, deci era vorba de autosesizarea procurorilor, iar cu privire la legalitatea acesteia nu era nimic de comentat. Opinia tuturor inculpaţilor, că cercetările ar fi fost incomplete, nu a fost împărtăşită şi de judecător. „Aprecierea asupra caracterului complet al urmăririi penale aparţine procurorului şi se referă la existenţa probelor necesare şi legal administrate din care să rezulte că fapta există, a fost săvârşită de către inculpat, că acesta răspunde penal şi există un interes în tragerea acestuia la răspundere penală”, a spus judecătorul. Dacă cercetarea penală nu răspundea la toate întrebările ce se puteau pune urma să se vadă în instanţă. Era riscul procurorilor de a pierde procesul dacă nu aveau suficiente argumente. Simplul fapt că se operase o disjungere din dosar a unor fapte nu însemna că rechizitoriul devenea incomplet.

Judecătorul a constatat că sub aspect strict formal, rechizitoriul cuprindea toate elementele impuse de lege şi fusese verificat de procurorul ierahic superior. Faptul că verificarea se făcuse în doar două zile, fapt reproşat de Chirica şi SC Flux SRL, nu însemna că ea fusese netemeinică. Nici în privinţa conţinutului propriu-zis al rechizitoriului, judecătorul nu a găsit nimic de reproşat. „Contrar susţinerilor inculpaţilor, se constată că rechizitoriul cuprinde o amplă prezentare a faptelor cu privire la care procurorul apreciază că sunt probe care să susţină vinovăţia inculpaţilor. Astfel, în actul de sesizare sunt menţionate împrejurările de loc, timp, mijloace, mod, scop care caracterizează presupusa activitate infracţională imputată fiecărui inculpat, criticile inculpaţilor Harabagiu Gabriel-Vasile, Brânduşescu Anca-Nora, Popa Mariana, Cheşcu Tudor şi Flux SRL privind lipsa acestor elemente fiind neîntemeiate”, a precizat magistratul. El a apreciat că prezentarea faptelor este suficient de amplă astfel încât limitele judecăţii să fie clare, iar inculpaţii să se poată apăra.

Apectele invocate de Cheşcu, Popa şi Flux SRL, referitoare la depunerea documentelor la Primărie şi Cadastru au fost respinse şi ele de judecător. Faptul că nu Cheşcu personal depusese actele la Oficiul de Cadastru era irelevant, câtă vreme persoana respectivă acţionase în numele şi interesul acestuia. Măsura în care Cheşcu, ca administrator, putea fi considerat beneficiar în nume personal de emiterea certificatului de atestare urma să fie stabilită ulterior, în timpul judecăţii. De asemenea, judecătorului de cameră preliminară i-a fost clar în ce consta vătămarea intereselor muncipiului şi Oficiului de Cadastru. Din nou, ţinea de judecata propriu-zisă dacă vătămarea era suficientă pentru a reprezenta un abuz în serviciu şi a se pronunţa condamnări. Depoziţia martorului cu identitate protejată a fost menţinută de judecător în rechizitoriu, magistratul negăsind nicio neregulă în procedura de consemnare a ei urmată de procurori. De asemenea, audierile lui Ghergheşanu şi Gavriluţă fuseseră făcute în prezenţa avocaţilor inculpaţilor. La acea dată, aceştia nu invocaseră nicio obiecţie de neloialitate.

Dacă nu se găseşte originalul, este valabilă copia

Judecătorul nu a găsit nereguli de procedură nici în realizarea expertizelor şi percheziţiilor. Harabagiu invocase faptul că expertiza grafologică se realizase pe o copie a certificatului de atestare, nu pe original. El nu menţionase însă faptul că procurorii nu avuseseră la dispoziţie originalul certificatului de edificare, acesta fiind dispărut din arhiva Primăriei. În aprecierea judecătorului, faptul că fusese analizată doar o copie, nu originalul, putea afecta fiabilitatea probei, dar nu şi legalitatea. „Verificând ansamblul mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale, judecătorul consideră că nu s-a adus atingere sub niciun aspect dreptului la apărare al inculpaţilor, în condiţiile în care aceştia au beneficiat de posibilitatea reală şi efectivă de a-şi formula apărările necesare faţă de acuzaţiile aduse în cursul urmăririi penale, au avut posibilitatea de a lua cunoştinţă de lucrările dosarului şi de probatorii, de a formula concluzii, excepţii, precum şi cereri privind administrarea de probatorii noi, suplimentare, în raport cu acuzaţiile aduse.

În continuare inculpaţii se bucură de garanţiile oferite de faza de judecată, fază în care au dreptul de a propune administrarea altor probatorii, caracterul echitabil al procedurii desfăşurate în raport de fiecare inculpat apreciindu-se în ansamblul său, astfel încât cererile şi excepţiile invocate urmează să fie respinse”, a conchis magistratul de cameră preliminară a Tribunalului. Măsura în care acesta a analizat corect rechizitoriul întocmit de procurorii DNA va fi stabilită marţi, de magistraţii Curţii de Apel.