Consilierii de probaţiune intră în grevă de avertisment. 2700 de ieşeni ar trebui supravegheaţi de 26 consilieri

Ei cer adoptarea unei Ordonanţe de Urgenţă pentru corectarea unor drepturi salariale recunoscute prin efectul legii şi conform hotărârilor judecătoreşti, dar ignorate de angajator.

“La începutul săptămânii viitoare liderii noştri de sindicat vor avea o întâlnire cu Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu. Dacă nici în urma acestei întâlniri nu obţinem rezultate concrete, nu ne rămâne decât să intrăm în grevă generală şi vom sesiza instituţiile europene care monitorizează Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), Confederaţia Europeană de Probaţiune şi Curtea de Justiţiei a Uniunii Europene”, a declarat Cristina Irimia, consilier în cadrul Serviciului de Probaţiune Iaşi.

Intrarea în grevă generală a consilierilor de probaţiune ar duce la blocarea comisiilor de liberare din penitenciare, iar persoanele condamnate la pedepse cu închisoarea, cu suspendarea sau amînarea pedepsei, vor rămâne nesupravegheate.

“Aceste persoane trebuie să execute muncă în folosul comunităţii, trebuie să meargă la cursuri de reintegrare socială şi trebuie să fie supravegheate. Greva generală a consilierilor de probaţiune înseamnă pur şi simplu că toate aceste activităţi se vor opri”, a mai explicat Cristina Irimia.

Consilierii de probaţiune se plâng că sunt oropsiţii familiei “Justiţie” şi că, dintr-o eroare a angajatorului, Direcţia Naţională de Probaţiune, au ajuns ca din 2018, când s-a produs o scădere drastică a salariilor lor, lefurile să rămână neschimbate. Dacă li s-ar face dreptate, susţin ei, ar trebui să primească până la 2.500-3.000 de lei în plus la salariu.

În România, sistemul de probaţiune este reprezentat la nivel central de Direcţia Naţională de Probaţiune, instituţie publică cu personalitate juridică din cadrul Ministerului Justiţiei. În toată ţara sunt 688 de consilieri de probaţiune, care supraveghează peste 101.555 de persoane cu sancţiuni penale alternative la pedeapsa închisorii.

“Spre comparaţie, în ţară sunt 30.000 de deţinuţi, cu 15.000 de angajaţi în Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Raportul este de 2 la 1 acolo. La noi sunt peste 100.000 de persoane cu sancţiuni neprivative de libertate, supravegheate de 688 de consilieri. In Iaşi suntem 26 consilieri activi pentru 2701 cazuri deschise. În 2013 – 2014, Romania primea o grămadă de sentinţe de la CEDO cu privire la condiţiile din penitenciare. Atunci au apărut aceste măsuri, cele cu amânare a pedepsei, sau de suspendare. Ca urmare a acestui fapt, s-a hotărât ca cei care primeau pedepse mai mici, să fie preluaţi de noi, nu mai mergeau în puşcărie”, a explicat Cristina Irimia.

Au câştigat degeaba în instanţă. Legea din 2017 i-a întors de unde au plecat

Greşeala care a dus la discrepanţa dintre salariile consilierilor din serviciile de probaţiune şi cea a restului angajaţilor din Justiţie pleacă de la modul în care a fost stabilită grila de salarizare în cazul lor. Salariile de bază în probaţiune au avut ca formulă de calcul o valoare de referinţă sectorială care se înmulţea cu un coeficient de ierarhizare.

Iar Direcţia Naţională de Probaţiune a plafonat această valoare de referinţă sectorială la 305 lei. Pentru a depăşi aceste plafonări, din 2007 serviciile de probaţiune şi-au tot căutat dreptatea în instanţele de judecată. În 2016 au obţinut o valoare de referinţă sectorială de 605 lei, însă acest lucru s-a întâmplat după adoptarea legii 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

În aceste condiţii, în legea nou publicată angajaţii serviciilor de probaţiune erau plătiţi tot după valoarea de referinţă de 305 lei. De atunci, în ciuda faptului că serviciile de probaţiune din ţară, inclusiv cel din Iaşi, au deschis procese împotriva Direcţiei Naţionale de Probaţiune (DNP), cerând să li se acorde drepturile salariale cuvenite, acest lucru nu s-a întâmplat.

“Deşi Legea cadru de salarizare cu nr. 153/2017 şi-a propus să acorde prestaţiile băneşti în funcţie de pregătire, responsabilitate şi importanţa activităţii, putem constata că prin aplicarea dispoziţiilor noii legi de salarizare, personalul de probaţiune are venituri substanţial reduse faţă de categorii profesionale situate pe o altă treaptă de pregătire şi responsabilitate şi importanţă a activităţii (la un nivel inferior în ierarhia stabilită de legea de salarizare)”, se arată în comunicatul prin care Sindicatul Naţional al Consilierilor din Serviciile de Probaţiune şi-a anunţat în această săptămâna intenţia de a continua protestele până la rezolvarea problemelor pe care le reclamă.