Creşte numărul dependenţilor de jocuri de noroc, iar medicii sunt copleşiţi de cazuri. „Amanetează tot din casă”

Acesta explică faptul că dependenţa aceasta este deosebit de periculoasă fiindcă accesul este unul foarte uşor, de pe canapea sau din pat, nu e nevoie să mergi fizic ca să obţii obiectul dependenţei. Mai mult, marketingul din spate este atât de agresiv încât şi pacienţii care reuşesc să se lase sunt prinşi din nou de valul de reclame care se revarsă peste ei din toate direcţiile: online, pe stradă sau la televizor.

„E greu să vorbesc concret de o creştere, dar gândiţi-vă în felul următor: acum zece ani nu aveam pe nimeni. Acum vin la cabinet foarte mulţi, sunt disperaţi, aduşi în special de familii care pur şi simplu nu mai ştiu ce să facă: sunt înglodate în datorii, probleme şi necazuri. Sunt pacienţi care joacă pe ascuns, împrumută bani de la prieteni, familie, de la bancă şi îi pierd pe toţi”, a explicat dr. Ovidiu Alexinschi.

Pierzi controlul complet şi te îngropi în jocuri

Pacienţii pierd controlul treptat, totul porneşte de la o distracţie din când în când sau de la o activitate care pare a fi de relaxare. Apoi, distracţie se transformă în nevoie, se pierde controlul treptat până când, spune dr. Alexinschi, se pierde pur şi simplu şi libertatea. Libertatea de a decide cât joci, ce sume, ce fel de jocuri.

„Intri în logica nevoii de joc, de a face chestiunea respectivă, nu mai ai control. Iar accesul este nelimitat: degeaba vorbim de restricţii legale legate de vârstă, care se respectă la fel ca la alcool şi tutun. Iar localurile amenajate, foliate, sunt seducătoare, îţi dau acea impresie a confidenţialităţii, a intimităţii şi asta imprimă un anumit curaj jucătorilor”, a declarat dr. Ovidiu Alexinschi.

Chiar dacă numărul internărilor pentru alcool şi droguri este într-o creştere vertiginoasă în 2023 faţă de anii dinaintea pandemiei, aşa cum a relatat „Ziarul de Iaşi” analizând cifrele disponibile de la Institutul Socola, pentru jocuri de noroc situaţia stă diferit. Există doar 10 internări oficiale, restul fiind incluse la alcool şi droguri, fiindcă majoritatea adicţiilor din zona jocurilor de noroc vin în co-dependenţă cu băutura şi cu substanţele interzise.

 „Dacă mai şi iei o substanţă care îţi alterează câmpul conştienţei, precum alcoolul, pierzi complet frâiele. Se manifestă ca o dorinţă de nestăpânit de a juca fiindcă doar aşa obţine relaxarea. Chiar dacă pierd sau câştigă; de fapt, eliberarea tensiunii interioare apare chiar şi atunci când pierd, important este să joacă”, a mai explicat dr. Ovidiu Alexinschi.

Tratamentul dă greu rezultate concrete

Tratamentul este foarte complex, presupune un tratament medicamentos, o internare mai îndelungată şi consiliere psihologică permanentă. Dar rezultatele sunt greu de cuantificat, pentru că pacientul, în momentul în care iese din cabinet, are zeci de ispite doar în drumul spre casă, dincolo de accesul pe care-l dă doar un simplu telefon mobil inteligent.

„Este un fel de cocaină digitală. În alte ţări din UE se iau măsuri categorice şi se interzice publicitatea, pe alocuri chiar integral, legat de astfel de jocuri. Este asimilat altor droguri, aşa cum se interzice la ţigări. Asta ar fi un pas simplu de făcut. Tratamentul este dificil: cu cât îşi acordă pacientul mai mult răgaz şi se îndepărtează de punctul zero, de ultima buclă de joc, cu atât poate să se refacă circuitele şi structurile sale comportamentele. Îi încurajăm să îşi diversifice gândurile de la joc spre alte hobby-uri sau pasiuni pozitive, care nu au impact asupra celor din jur, şi îi tratăm cu medicamente de tip stabilizatori de dispoziţie, care acţionează pe serotonină, ca să acordă răgaz acestei psihoterapii, care reprezintă soluţia pe termen lung”, a spus dr. Ovidiu Alexinschi.