anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM

sambata, 21.05.2022

Cum au schimbat banii UE viaţa ieşenilor? Studiu de caz: Aeroportul, această “Autostradă a Unirii” cu Europa pe calea aerului

GALERIE
Aeroport_Iasi_T3-terminal-curse-externe
  • Aeroport_Iasi_T3-terminal-curse-externe
- +

Cu zece ani în urmă începea să se pună în mişcare cel mai mare proiect al Iaşului de la acea vreme, unul menit să lege oraşul şi regiunea din jur cu lumea. Până atunci, administraţia judeţului nu a părut interesată de o deschidere spre Europa. De altfel, cine avea de mers spre Vest putea să o facă în microbuze, autocare, ori să ia un avion din Bucureşti. De pe Aeroportul Iaşi, abia odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, au început să zboare mai mult de 100 de mii de oameni pe an. În celelalte mari oraşe, traficul de pasageri era deja mult mai mare - triplu la Cluj-Napoca şi de şapte ori la Timişoara. De altfel, cele două aerogări din vestul ţării au atins milionul de pasageri în 2010. Iaşului i-au mai trebuit şapte ani pentru această performanţă, şi asta doar după extinderea din anii 2013-2015, prin câteva proiecte finanţate de UE. Acum, Iaşul este al doilea aeroport ca trafic din afara Capitalei, după cel din Cluj. O realizare care, fără îndoială, în lipsa unei autostrăzi, al cărei orizont este undeva după 2030, a schimbat fără doar şi poate legătura Iaşului cu lumea occidentală, a modificat radical în judeţ industrii întregi, a propulsat domeniul IT, care nu avea nevoie de autostradă de asfalt, fiindu-i suficientă cea aeriană, într-unul de top în ţară. Dar, mai concret, a schimbat efectiv viaţa ieşenilor.

 

Unii spun astăzi că totul la Aeroportul ieşean a fost făcut în grabă, fără o viziune pentru investiţiile ulterioare. Dar decalajul era deja uriaş faţă de celelalte centre universitare, iar timpul nu mai avea răbdare, vorba lui Marin Preda. Cu banii din vistieria Consiliului Judeţean, recuperaţi apoi printr-un amplu proiect POIM finanţat de Uniunea Europeană, a început în vara lui 2013 construirea noii piste în lungime de 2.400 de metri. Cea anterioară avea doar 1.800 de metri, ceea ce făcea ca multe companii să evite Iaşul. De altfel, orice aterizare aici era cu emoţii, din cauza frânelor puse din scurt de piloţi.

Cum se dublează traficul de pasageri de la un an la altul

În toiul lucrărilor demarate din banii CJ Iaşi, a fost depusă şi cererea de finanţare pentru suma de 56,7 milioane de euro (pistă, terminal de pasageri, platformă şi cale de rulare). În februarie 2014, proiectul a fost declarat eligibil de catre Autoritatea de Management a Programului Operaţional Sectorial-Transport, cu posibilitatea recuperării investiţiilor din bani locali făcute deja. O mare realizare, la acea vreme. După încă trei luni, aplicaţia a fost trimisă la Bruxelles, de unde în nici 24 de ore a venit comunicatul de admisibilitate: finanţarea era asigurată prin Programul Operaţional Infrastructură Mare.

Luaţi prin surprindere de viteza europenilor, cei de la Consiliul Judeţean au formulat abia în august, imediat după zborul inaugural, prima cerere de rambursare a plăţilor efectuate. În anul următor, a fost construit şi dat în folosinţă şi noul terminalul de pasageri, destinat exclusiv curselor externe, T3. Capacitatea de procesare a aerogării a crescut la peste 500 de persoane pe oră, echivalentul a trei curse cu avioane Airbus care ar fi sosit sau decolat la intervale de câteva minute.

Rezultatele s-au văzut imediat: pista nouă a crescut numărul de pasageri de la 232.000 în 2013 la 382.000 în 2015. Iar finalizarea celui de-al treilea terminal a majorat fluxul cu peste 100%: 882.000 de călători în 2016. Iar cifrele aveau să nu se oprească aici.

Primele industrii avantajate

Trendul s-a menţinut până în 2019, când a devenit clar că e nevoie de o nouă extindere a infrastructurii. Oraşul s-a schimbat, oamenii au început să vină şi să plece în număr tot mai mare, iar Bacăul şi Suceava s-au molipsit şi, în scurt timp, şi-au modernizat şi ele aeroporturile. Accentul pus pe dezvoltarea aerogărilor din regiune are un motiv comun: lipsa unei infrastructuri moderne de transport rutier, dar şi numărul tot mai mare de cetăţeni din zonă care voiau să circule rapid în Europa şi înapoi în ţară. Aceasta pe lângă numărul tot mai mare de străini cu investiţii sau interese aici.

„Aeroportul modernizat a însemnat un input  şi un impuls major pentru dezvoltarea întregului mediu de afaceri ieşean, susţinut de motorul universităţilor, al mediului academic şi universitar. Dacă vorbim de exemplu de firmele care au domeniu de activitate organizarea de evenimente - şi toată industria pe orizontală legată de acest cod CAEN - cifra lor de afaceri a crescut de circa patru ori în primii trei ani după ce Aeroportul Iaşi a devenit operaţional la un nivel corespunzător”, ne-a spus Paul Butnariu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi.

Nu-i destul. Cum ajungi la Aeroport?

Mai mult, pentru o bună perioadă de timp, „Aeroportul a atras pasageri din toată regiunea şi de peste Prut, adică a deservit mai mult decât Iaşul, Zona Metropolitană şi judeţul, adresându-se întregii regiuni. Dar, ca să-şi păstreze poziţia de lider regional, aerogara are strict nevoie de o dezvoltare a infrastructurii - mă refer la creşterea numărului de legături aeriene şi la extinderea facilităţilor de îmbarcare-debarcare a pasagerilor, adică a terminalelor”, a adăugat preşedintele CCI. Dar, a subliniat el, ca să putem vorbi de creşterea numărului de pasageri şi de deschiderea unui terminal de marfă, trebuie să vorbim de accesul pe infrastructura rutieră - „care în acest moment este dramatică”.

Drumul spre Aeroportul Iaşi, deşi menţinut în condiţii bune, este sinuos şi destul de greu practicabil pentru maşinile mari. Până la realizarea altor două drumuri - unul spre oraş şi unul care va face legătura cu viitoarea Autostradă A8 - autobuzele şi autovehiculele de aprovizionare care merg la Centrul de mentenanţă a avioanelor deschis de Aerostar în capătul platformei de staţionare a aeronavelor nu se pot deplasa cu mai mult de 30 km/h.

O investiţie atrage alte investiţii

Industriile IT şi outsourcing sunt cele mai avantajate de existenţa unui aeroport cu o capacitate mare de procesare a pasagerilor, este de părere George Ţurcănaşu, lector dr. la Facultatea de Geografie a Universităţii „Al.I. Cuza”. Este vorba de câteva zeci de mii de angajaţi, pentru care, mai departe, a fost nevoie de construirea şi amenajarea mai multor spaţii de birouri. „Avem un pol de talente mai mare”, apreciază George Ţurcănaşu avantajul centrului universitar sprijinit de poarta aeriană către lume. Dincolo de deplasările în interes de serviciu, există şi partea turistică a călătoriilor aero - de la cursele charter de vară, la excursiile de tip city-break.

Membru activ al Mişcării pentru Dezvoltarea Moldovei, asociaţie civică pro-autostradă, George Ţurcănaşu atrage atenţia că, odată realizată A8, numărul zborurilor va tinde să scadă în lipsa unei reconfigurări a destinaţiilor.

Noul director al aerogării promite mai mult

„La fel ca în mediul privat, oferta de servicii publice în administraţie trebuie să urmărească atent cererea pieţei, să anticipeze tendinţele şi să se adapteze la schimbări. Acest lucru s-a întâmplat în perioada 2013-2015, când a început un nou push de investiţii la aeroport. Ce efect a avut asupra ieşenilor? Este evident că, prin dezvoltarea de rute noi, a crescut mobilitatea, s-au scurtat distanţele, s-a dezvoltat turismul de outgoing, Iaşul a devenit mult mai accesibil pentru interese economice investiţionale, aeroportul surmontând un handicap de zeci de ore de condus. Din 2016 până azi, 5,7 milioane de oameni au trecut prin Aeroport. Anul trecut, au fost 21 de destinaţii internaţionale, asigurând ieşenilor conectivitate directă spre cele mai importante capitale europene şi destinaţii turistice din 10 ţări”, a sintetizat directorul aerogării ieşene ultimii zece ani.

Practic, procesul de extindere a Aeroportului Iaşi este unul dintre principalele ingrediente din reţeta dezvoltării economice a judeţului şi regiunii, spune Romeo Vatră, actualul şef al Aerogării. Prin noul terminal T4, cu o capacitate de peste 3 milioane de pasageri pe an, finanţat şi el din fonduri europene şi aflat acum în procedură de atribuire a contractului, „vom contribui, din nou, într-un context economic favorabil, la creşterea calităţii vieţii locuitorilor judeţului şi Regiunii de Nord-Est”, promite directorul general al Aerportului Iaşi. Dacă va fi aşa, vom vedea: cifrele de până acum ne dau însă motive să fim optimişti. 

Legături cu 15 ţări, pe trei continente

Lista ţărilor şi destinaţiilor unde se poate ajunge pe calea aerului de la Iaşi. Cursele de mai jos se adaugă celor 3-4 curse zilnice interne Iaşi - Bucureşti:

 

  • Italia: Bari, Bergamo, Bologna, Catania, Roma (Ciampino), Torino şi Veneţia (Treviso)
  • Grecia: Santorini, Skiathos şi Heraklion (sezoniere)
  • Marea Britanie: Londra (Luton şi Heathrow), Liverpool şi Birmingham
  • Germania: Dortmund şi Frankfurt
  • Spania: Barcelona, Madrid
  • Austria: Viena
  • Danemarca: Billund
  • Belgia: Bruxelles (Charleroi)
  • Olanda: Eindhoven
  • Cipru: Larnaca
  • Franţa: Paris (Beauvais)
  • Israel: Tel Aviv
  • Egipt: Hurghada (sezonieră)
  • Irlanda: Dublin
  • Turcia: Antalya (sezonieră)

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Ziarul de Iași în cadrul proiectului “EU COHESION FUNDS IMPACT ON PEOPLE’S LIVES”, un proiect Freedom House Romania, cofinanțat de Comisia Europeană / DG Regio.

Articolele publicate în cadrul acesui proiect le găsiți pe site-ul PressHub.ro

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Generaţia de AUR şi sporturile

Nicolae GRECU

Generaţia de AUR şi sporturile

Stimaţi iubitori de fotbal şi sporturi din spaţiul carpato-danubian-pontic, realizăm acum că noi, condeierii, pixarii şi tastatorii în domeniu am greşit în masă în aprecierile noastre.

opinii

Creşterea oraşului

arh. Ionel OANCEA

Creşterea oraşului

După reculul din anii postcomunişti, când falimentul industriei ieşene a distrus zeci de mii de locuri de muncă, dezvoltarea Iaşului a fost previzibilă. În fapt este marele pol de atracţie al regiunii Nord-Est şi unul dintre cele mai mari din ţară.

Lumina de la capătul Luminiţei

pr. Constantin STURZU

Lumina de la capătul Luminiţei

Aşa cum ni se relatează în pericopa evanghelică ce se citeşte mâine în bisericile ortodoxe (de la Ioan 4, 5-42), Iisus are un dialog deloc comod cu o femeie ce venise să scoată apă de la o fântână din Samaria, de lângă cetatea Sihar, acolo unde Domnul, ostenit de călătorie, se aşezase în aşteptarea ucenicilor plecaţi să cumpere de mâncare.

Identitate personală, identitate etnică, identitate naţională (IV)*

Eugen MUNTEANU

Identitate personală, identitate etnică, identitate naţională (IV)*

Articolul se referă pe scurt la apariţia componentei romanice a conştiinţei inaţionale a românilor.

pulspulspuls

Băieţii de la cumătrie, supăraţi pe sponsorii lui Maia Sandu

PULS

Băieţii de la cumătrie, supăraţi pe sponsorii lui Maia Sandu

Auzim prin zona băieţilor de la cumătrie că e mare agitaţie în zona acestora, cu tot sprijinul indirect de care beneficiază ei dinspre palatul cel roznovan, pe motiv că sunt prea şuntaţi de concurenţa pe bune care vine dinafara Iaşului cu bani tot mai mulţi de investit în cartiere întregi de blocuri.

Caricatura zilei

Cireșe, nu ruble

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.