Cum va decurge cercetarea disciplinară şi ce riscă procurorul Horodniceanu? Când va fi dată sentința în cazul său?

Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor stabileşte un lung şir de abateri disciplinare care pot fi reţinute în sarcina acestora. Majoritatea ţin de felul în care aceştia îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu, dar sunt sancţionabile şi fapte comise în afara biroului. Astfel, un procuror ori judecător poate fi sancţionat şi pentru „manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei”, „desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic”, „folosirea funcţiei deţinute pentru a obţine un tratament favorabil din partea autorităţilor” sau „participarea la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiţii pentru care nu este asigurată transparenţa fondurilor”. Sancţiunile disciplinare primite de un magistrat pleacă de la simplul avertisment şi continuă cu reducerea salariului, transferarea disciplinară, suspendarea din funcţie, retrogradarea în grad profesional, mergând până la excluderea din magistratură.

Până la luarea unei astfel de decizii, legea stabileşte mai multe filtre. Din momentul sesizării, Inspecţia Judiciară are la dispoziţie 45 de zile pentru a stabili dacă este cazul aplicării vreunei sancţiuni. Dacă acuzaţia este suficient de gravă, cercetarea acesteia poate dura 60 de zile şi, dacă este cazul, poate fi prelungită cu încă 30 de zile. Rezultatul cercetărilor este trimis Secţiei în materie disciplinară pentru judecători sau pentru procurori, după caz, din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Aici se ia decizia finală, admiţându-se acţiunea disciplinară şi aplicându-se sancţiunea sau, dimpotrivă, respingând acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară. Eventuala sancţiune poate fi contestată în instanţă. Doar după rămânerea definitivă a măsurii de sancţionare disciplinară s-ar putea propune revocarea din funcţia de membru ales al CSM, respectiv cea de vicepreşedinte, ocupată de Horodniceanu.

Citiți și: Cine sunt poliţiştii care l-au oprit pe Horodniceanu

Cele două filtre existente, la nivelul Inspecţiei Judiciare şi la cel al CSM, fac să se ajungă destul de rar la aplicarea unei sancţiuni. La începutul anului trecut, Inspecţia Judiciară l-a cercetat disciplinar pe Eugen Stoina, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu pentru „manifestări care aduc atingere prestigiului justiţiei”. Concret, Stoina era acuzat că s-ar fi prezentat la sediul Parchetului în stare de ebrietate, prăbuşindu-se în faţa prim-procurului Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, a jandarmului şi a angajatului unei firme de curierat. De asemenea, în perioada 2020-2021, Stoina purta în timpul programului şi în afara acestuia, o ţinută vestimentară inscripţionată „procuror”, ca modalitate de legitimare. Acţiunea a fost înaintată Secţiei pentru procurori în materie disciplinară a CSM. Aceasta a respins în octombrie acţiunea disciplinară a Inspecţiei Judiciare, considerând că situaţia nu impune aplicarea vreunei sancţiuni. În schimb, procurorul Bogdan Pîrlog, copreşedinte al Asociaţiei „Iniţiativa pentru Justiţie”, a fost sancţionat de CSM, la propunerea Inspecţiei Judiciare, pentru că ar fi adus atingere imaginii justiţiei prin opiniile exprimate public, care susţineau poziţii adoptate de USR cu privire la reforma în justiţie. Decizia prin care Pîrlog a fost sancţionat cu avertisment a fost luată de CSM în cadrul aceleiaşi şedinţe în care procurorul sibian fusese iertat.

Exprimarea de opinii politice i-au atras şi judecătorului clujean Cristi Dănileţ o sancţiune, acesta fiind exclus în mai anul trecut din magistratură. O a doua decizie de excludere din magistratură a lui Dănileţ a fost adoptată în iulie anul trecut, pentru faptul că nu ar motivat o hotărâre prin care dispusese o arestare preventivă. Dănileţ mai fusese exclus din magistratură şi în decembrie 2021 pentru manifestări pe care le-ar fi avut pe mai multe reţele de socializare. Din cele trei decizii de excludere din magistratură, două au fost anulate între timp în instanţă.

Aceeaşi decizie, de excludere din magistratură, a fost luată şi în cazul lui Robert Moise, judecător în cadrul Tribunalului Bucureşti, pentru faptul că acesta nu redactase peste 400 de hotărâri adoptate. Cătălin Oprea, judecător în cadrul aceleiaşi instanţe, a fost sancţionat doar cu diminuarea indemnizaţiei de încadrare cu 15% pe o perioadă de 4 luni, pentru faptul că nu redactase aproape 200 de hotărâri. În cazul amândurora, acuzaţia reţinută a fost cea de exercitare a funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. În octombrie anul trecut, şi un magistrat al Judecătoriei ieşene a ajuns în colimatorul Inspecţiei Judiciare. Ancuţa Blanariu a fost acuzată că ar fi încălcat normele de drept procesual referitoare la desfăşurarea procesului, la dreptul de apărare, la modul de citare a părţilor şi la îndeplinirea procedurii judiciare. CSM a dispus în decembrie retrogradarea judecătoarei din gradul profesional, ea continuându-şi activitatea în cadrul Judecătoriei ieşene.

FOTO: stiribucovina.ro